Campania prezidențială 2024
Partidul Național Liberal a pierdut procesul împotriva Autorității Electorale Permanente și trebuie să returneze aproximativ 14 milioane de lei din subvenția de stat folosită în campania prezidențială a lui Nicolae Ciucă din 2024. Decizia a fost pronunțată miercuri, 19 noiembrie 2025, de Curtea de Apel București, însă hotărârea nu este definitivă. "Respinge cererea, ca neîntemeiată", a declarat instanța, subliniind că hotărârea poate fi atacată: "Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal".
Dosarul a vizat Decizia nr. 128/2025 emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, prin care instituția solicita PNL să restituie suma de aproximativ 14 milioane de lei. AEP a considerat că banii proveniți din subvenția publică au fost utilizați nejustificat în campania electorală, iar, după anularea alegerilor din 2024, partidul nu avea dreptul să îi rețină.
Liberalii au contestat actul administrativ la 12 august 2025, argumentând că fondurile au fost cheltuite conform legii și că rambursarea cheltuielilor pentru campanie a acoperit toate sumele folosite. Instanța a decis însă că argumentele nu sunt suficiente pentru a răsturna decizia AEP. În urma verificărilor, Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit că „partidul a recuperat integral cheltuielile, inclusiv cele provenite din subvenția publică, însă nu avea dreptul să rețină sumele din subvenție”, motiv pentru care a dispus restituirea acestora.
Soluția Curții de Apel nu este definitivă, iar Partidul Național Liberal poate formula recurs în termenul legal. Potrivit unui expert în drept electoral, Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea București, „această decizie subliniază importanța utilizării corecte a fondurilor publice în campaniile electorale și responsabilitatea partidelor politice în gestionarea acestora”.
În contextul mai larg, utilizarea subvențiilor de către partidele politice a fost subiect de intensă dezbatere în România, iar Autoritatea Electorală Permanentă a intensificat controalele în urma scandalurilor anterioare legate de gestionarea fondurilor. De exemplu, conform unui raport din 2024 al AEP, s-a constatat că 25% din partidele politice nu respectă normele legale privind utilizarea subvențiilor.
Pe lângă PNL, alte formațiuni politice au fost investigate pentru utilizarea necorespunzătoare a subvențiilor, ceea ce a dus la o presiune crescândă asupra AEP pentru a implementa reforme stricte în acest domeniu. Criticii susțin că aceste controale sunt esențiale pentru asigurarea transparenței și integrității în procesul electoral, în timp ce alții consideră că acestea pot afecta negativ activitățile partidelor mai mici, care depind în mare măsură de subvenții.
În concluzie, decizia Curții de Apel București are implicații semnificative pentru PNL și pentru modul în care partidele politice din România își gestionează fondurile. PNL se află acum în fața unei provocări legale care ar putea influența imaginea sa publică și încrederea alegătorilor.
Următorii pași includ formularea recursului și posibila continuare a litigiului în instanță, ceea ce ar putea dura câteva luni înainte de a se ajunge la o soluție finală.