Contextul securitar actual
Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a declarat marţi, 18 noiembrie 2025, că se opune tăierii cu 10% a cheltuielilor cu salariile din sistemul naţional de apărare. Moşteanu a subliniat că înţelegerea din coaliţie din urmă cu două săptămâni prevedea ca acest sector să fie exceptat, având în vedere situaţia de securitate tensionată din regiune. "Suntem cu un război la graniţă, în fiecare săptămână bubuie dronele lângă noi", a spus el, conform Agerpres.
Întrebat despre garanţiile de la liderii coaliţiei, Moşteanu a afirmat că nu au fost oferite, dar că aceasta a fost înţelegerea. "Am ridicat şi eu şi Cătălin Predoiu problema cu aceste posibile excepţii, dar discuţiile de ieri au mers către ideea să se taie peste tot", a precizat ministrul.
El a adăugat că bugetul apărării, care este în prezent 2,3% din PIB, trebuie să crească până la 5% până în 2035, având în vedere nevoia urgentă de înzestrare a armatei. "Trebuie să avem o creştere graduală, iar tăierile de la apărare nu sunt o opţiune în acest moment", a subliniat Moşteanu.
Conform unei analize a Ministerului Apărării, în acest an, cheltuielile de personal din domeniu se ridică la aproximativ 4 miliarde de euro, o parte semnificativă din bugetul total al ministerului. Moşteanu a menţionat că cheltuielile de personal includ nu doar salariile, ci şi echiparea şi norma de hrană, subliniind importanţa recrutării de soldaţi gradaţi profesionişti.
"Anul acesta, din motive bugetare, am întârziat procesul de recrutare, ceea ce afectează capacitatea noastră de apărare. În fiecare an, avem nevoie de o promoţie care să fie încorporată în armată", a explicat ministrul, subliniind importanţa atragerii de resurse umane pentru o armată puternică.
De asemenea, Moşteanu a avertizat asupra riscurilor reducerii cheltuielilor cu programele de înzestrare. "Avem nişte programe de înzestrare în derulare, iar tăierea cheltuielilor ar periclita angajamentele faţă de aliaţii noştri", a adăugat el. În acest context, ministrul a făcut apel la o gestionare mai eficientă a bugetului fără a afecta capacităţile de apărare.
În comparaţie cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o situaţie specială, având în vedere provocările de securitate din jurul său. Potrivit Eurostat, în 2024, cheltuielile medii pentru apărare în UE erau de 1,8% din PIB, iar România se angajează să depăşească acest prag, ceea ce reflectă o responsabilitate crescută în contextul actual.
Criticii din opoziţie au reacţionat, subliniind că tăierile bugetare în apărare ar putea afecta serios securitatea naţională. "Trebuie să ne întărim armata, nu să o diminuăm", a declarat un lider al opoziţiei, evidenţiind riscurile pe care le implică o astfel de măsură în faţa ameninţărilor externe.
Pe de altă parte, susţinătorii reducerilor bugetare argumentează că este necesară o optimizare a cheltuielilor în toate sectoarele publice, inclusiv în apărare, pentru a asigura sustenabilitatea financiară a statului. Aceştia subliniază că prioritizarea cheltuielilor în funcţie de urgenţă este esenţială, dar ridică întrebări despre cum se vor gestiona aceste optimizări fără a compromite securitatea.
În concluzie, situaţia actuală impune o analiză atentă a cheltuielilor din domeniul apărării, având în vedere provocările de securitate cu care se confruntă România. Ministrul Moşteanu a subliniat necesitatea de a motiva personalul militar, dar în acelaşi timp a evidenţiat importanţa unei gestionări responsabile a resurselor financiare.
Este esenţial ca deciziile luate să reflecte atât nevoile de securitate, cât şi realităţile economice ale ţării în contextul actual de instabilitate regională.