Condoleanțe din partea autorităților
Liderii de la Chișinău, inclusiv președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, și-au exprimat regretul profund pentru moartea lui Ilie Ilașcu, un simbol al luptei pentru identitatea națională. Vestea despre dispariția acestuia a fost anunțată pe 17 noiembrie 2025, de către familia sa, iar mesajele de condoleanțe au început să curgă imediat. Grosu a menționat că Ilașcu a fost un "luptător dârz și neclintit, un exemplu rar de demnitate și de identitate națională", adăugând: "Dumnezeu să-l odihnească în pace".
Ilie Ilașcu a fost condamnat la moarte pentru susținerea unirii Republicii Moldova cu România, iar moartea sa a stârnit reacții emoționate în rândul politicienilor moldoveni. Maia Sandu a subliniat că soarta sa a fost una grea, fiind condamnat de regimul de la Tiraspol, dar a rămas demn și curajos. "A oferit lumii întregi o lecție de dragoste față de neam și țară", a declarat Sandu.
Născut pe 30 iulie 1952, în satul Taxobeni din raionul Fălești, Ilașcu a fost un economist de profesie, având o carieră care a început la Institutul de Cercetare „Nistru” din Tiraspol. Activitatea sa politică a început în anii '80, când s-a opus politicii Partidului Comunist, pledând pentru recunoașterea identității românești și folosirea alfabetului latin. În ianuarie 1989, a fost unul dintre fondatorii unei asociații moldovenești la Tiraspol, iar în septembrie același an, a fost arestat pentru prima dată.
Pe 9 decembrie 1993, Ilașcu a fost condamnat la moarte prin împușcare de către o instanță nelegitimă din stânga Nistrului, iar ceilalți membri ai „grupului Ilașcu” au primit pedepse cu muncă silnică. Organizațiile internaționale pentru drepturile omului au contestat acest proces, afirmând că acuzațiile au fost motivate politic. Ilaşcu a petrecut ani de zile în izolare, fără acces adecvat la îngrijiri medicale. În ciuda condițiilor dificile, el a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 1994 și 1998.
După eliberarea sa în 2001, ca urmare a presiunilor internaționale, Ilașcu a obținut cetățenia română și a fost ales senator în Parlamentul României. A fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” și cu Ordinul Republicii din Moldova. Moartea sa a provocat un val de reacții în spațiul public, fiind considerat un erou al luptei pentru unirea cu România.
În acest context, la Guvern, Bolojan a cerut un moment de reculegere dedicat lui Ilașcu, subliniind impactul pe care l-a avut asupra conștiinței naționale. Membrii Guvernului au participat la acest moment, exprimându-și respectul față de memoria sa. Ilașcu va fi condus pe ultimul drum la București, oraș unde s-a stabilit în ultimii ani.
Controversele nu au întârziat să apară, unele grupuri cerând redenumirea Bulevardului Moscova în memoria lui Ilașcu. Primarul Ion Ceban a declarat că acest proces nu depinde doar de voința sa, ci de Consiliul Municipal Chișinău, care trebuie să consulte locuitorii înainte de a adopta o astfel de decizie. Alți politicieni, precum Victor Chironda, au subliniat că primarul are atribuții directe în inițierea acestor proiecte.
În concluzie, Ilie Ilașcu rămâne o figură simbolică în istoria recentă a Republicii Moldova, iar moartea sa deschide o discuție importantă despre identitatea națională și despre cum este percepută aceasta în contextul relațiilor cu România și cu regimul separatist de la Tiraspol.
Este esențial ca memoriile și realizările sale să fie onorate într-un mod care să reflecte valorile pe care le-a susținut întreaga sa viață.