Adunări generale convocate urgent
Joi, 20 noiembrie 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în vederea acordării avizului conform art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022. Consiliul a decis transmiterea proiectului către instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea și convocarea adunărilor generale pentru exprimarea punctelor de vedere ale magistraților, după un calendar stabilit pentru zilele de 24 și 25 noiembrie 2025. Potrivit unui comunicat oficial, "Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional".
Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat anterior că proiectul privind pensiile magistraților va fi trimis joi spre avizare la CSM. "Speranța, dorința este ca dacă CSM va emite aviz până săptămâna viitoare, joi sau vineri, să aibă loc angajarea răspunderii guvernului pentru acest proiect de lege. Dacă nu va veni avizul CSM, desigur, conform deciziei Curții Constituționale, el va fi așteptat până la termenul de 30 de zile", a afirmat Dogioiu.
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat miercuri în procedură de transparență decizională. Potrivit proiectului, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani. Aceste măsuri vin ca parte a angajamentelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit datelor oficiale, în prezent, pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă o parte semnificativă din bugetul justiției, iar reformele propuse ar putea avea un impact considerabil asupra resurselor financiare ale sistemului judiciar. Conform unui raport din 2024 al Ministerului Justiției, 12% din bugetul acestuia este alocat pensiilor de serviciu, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea acestora pe termen lung.
Expertul în drept constituțional, profesorul Radu D. de la Universitatea din București, consideră că reformele sunt necesare, dar subliniază că "este esențial ca orice modificare să fie însoțită de o dezbatere publică amplă și de consultarea tuturor părților implicate". Această opinie este susținută și de Asociația Magistraților din România, care a solicitat o transparență mai mare în procesul de adoptare a legislației.
Criticii acestei inițiative, inclusiv membri ai opoziției, susțin că măsurile sunt insuficiente pentru a aborda problemele structurale ale sistemului judiciar. "Reducerea pensiilor nu rezolvă problemele fundamentale cu care se confruntă justiția română", a declarat un senator din opoziție. Aceștia argumentează că trebuie să existe o abordare mai cuprinzătoare care să vizeze nu doar pensiile, ci și condițiile de muncă ale magistraților.
Pe de altă parte, susținătorii reformei consideră că este un pas necesar pentru alinierea pensiilor magistraților la standardele europene. Un raport Eurostat din 2023 indică faptul că România are printre cele mai mari pensii de serviciu pentru magistrați comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. Aceasta a stârnit critici din partea organismelor internaționale care cer o reformă echitabilă și sustenabilă.
În concluzie, proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților este în prezent în dezbatere și va fi supus avizului CSM săptămâna viitoare. Este esențial ca toate părțile implicate să participe activ la discuțiile privind aceste reforme, pentru a asigura un sistem judiciar mai transparent și mai echitabil.
Următorii pași depind de avizul CSM și de angajarea răspunderii guvernului pentru a duce la finalizare aceste modificări legislative.