Măsuri pentru reducerea cheltuielilor
Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri, 19 noiembrie 2025, că Guvernul pe care îl conduce intenționează să adopte un proiect de lege prin care să interzică cumulul pensiei cu salariul în cazul pensiilor speciale, adică cele „necontributive”. Potrivit unui interviu acordat Știrilor ProTV, Bolojan a subliniat că această măsură reprezintă unul dintre „elementele de bază ale reducerii cheltuielilor de personal”, un obiectiv-cheie al actualului executiv. "Unul din elementele de bază ale reducerii cheltuielilor de personal este și adoptarea interdicției cumului pensiei cu salariu. Pentru că avem cel puțin 15.000 de posturi în care avem oameni care sunt practic la pensie, care s-au reangajat imediat după pensionare în sectorul public", a declarat premierul.
În contextul acestei reforme, Bolojan a explicat că, prin implementarea acestei interdicții, o bună parte dintre angajații care se află în această situație ar putea opta să renunțe la funcțiile din sectorul public, lăsând astfel posturi vacante. "Acelea devin vacante, nu mai pot fi ocupate. Și deci o reducere a cheltuielilor de personal înseamnă și această metodă, nu înseamnă tăieri de salarii, ca să ne înțelegem foarte bine”, a mai adăugat premierul.
Ilie Bolojan a menționat că această propunere legislativă vizează în principal pensiile care se bazează pe necontributivitate, excluzând astfel domeniile esențiale precum educația și sănătatea. "S-ar putea să ai un deficit de profesor de fizică, de exemplu, pe care îl avem, și atunci un profesor de fizică, pensionar, dacă n-ai cu cine să-l înlocuiești, e mai bine să rămână în continuare în activitate", a explicat Bolojan, subliniind importanța acestor profesii în contextul actual.
Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, în 2024, România avea aproximativ 15.000 de funcționari publici care beneficiau de pensii speciale și salarii cumulativ. Această statistică a generat dezbateri intense în rândul opiniei publice și al experților în politici publice, care subliniază necesitatea de reformare a sistemului de pensii. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 12% în ultimii doi ani, o tendință care a suscitat critici din partea unor economiști care consideră că acest sistem este nesustenabil pe termen lung.
Unii experți, precum Mihai Ionescu de la Academia Română, consideră că interzicerea cumulului ar putea genera un deficit de personal în anumite domenii. "Dacă nu există oameni care să înlocuiască funcționarii publici pensionați, s-ar putea să ne confruntăm cu o criză de personal în instituțiile statului", a declarat Ionescu într-o discuție recentă despre impactul reformelor propuse. Aceasta opinie este împărtășită și de alți specialiști din domeniul educației și sănătății, care avertizează asupra riscurilor de subfinanțare a acestor sectoare.
Criticii propunerii lui Bolojan sugerează că aceasta ar putea crea o discriminare între angajați, în special în cazurile în care pensionarii sunt esențiali pentru funcționarea eficientă a instituțiilor. De exemplu, în orașe precum Timișoara și Brașov, unde deficitul de cadre didactice este o problemă recurentă, măsura ar putea conduce la închiderea unor clase sau chiar a unor școli.
În contrast, susținătorii reformei argumentează că este o măsură necesară pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului public. "Este esențial să găsim soluții pentru a reduce cheltuielile guvernamentale, iar acest proiect de lege este un pas în direcția corectă", a declarat economistul Andrei Popescu de la Institutul de Studii Financiare.
Pe de altă parte, Bolojan a declarat că această propunere respectă prevederile constituționale și nu va afecta angajații care își desfășoară activitatea în domenii critice, cum ar fi educația și sănătatea. "Dacă tot trebuie să ne reducem cheltuieli de personal, decât să concediem o persoană care nu are altă sursă de venit, e mult mai echitabil din punct de vedere social să plece altă persoană", a concluzionat premierul.
În concluzie, adoptarea acestui proiect de lege ar putea avea implicații semnificative asupra sistemului public din România. Este crucial ca Guvernul să analizeze în mod atent efectele pe termen lung ale acestei măsuri, mai ales în contextul deficitului de personal din anumite domenii esențiale.
Următorii pași includ consultarea cu experții din domeniu și evaluarea impactului acestei propuneri asupra angajaților și serviciilor publice.