Modificări controversate în lege
În data de 13 noiembrie 2025, șapte parlamentari ai Partidului Național Liberal (PNL) au depus un proiect de lege care prevede limitarea accesului cetățenilor la anumite informații de interes public. Propunerea vine în contextul în care Legea 544/2001, care garantează dreptul de acces la informațiile publice, este considerată esențială pentru transparența instituțiilor statului. În conformitate cu Art. 31 din Constituția României, "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit." Totuși, modificările aduse de PNL ar putea schimba semnificativ acest principiu.
Proiectul de lege definește drept „informație cu regim special” orice element legat de cercetări științifice, secrete comerciale sau patente, lăsând decizia de clasificare a acestor informații în mâinile conducerii instituțiilor publice. Astfel, directorii instituțiilor vor avea puterea de a decide ce informații sunt de interes public și care nu, fără a exista o autoritate independentă care să supravegheze aceste decizii. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la transparența și responsabilitatea instituțiilor.
Criticii acestei propuneri susțin că formulările vagi privind ceea ce constituie „informații cu regim special” ar putea permite autorităților să ascundă informații relevante pentru cetățeni, inclusiv date despre finanțarea partidelor politice sau contractele publice cu companii private. Drept urmare, este esențial să se clarifice ce tip de informații pot fi clasificate ca fiind „secrete comerciale” pentru a preveni abuzurile.
Potrivit unui raport al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) din 2023, accesul la informațiile publice este crucial pentru combaterea corupției și promovarea transparenței în administrația publică. În acest context, modificările propuse de PNL par să contravină acestor principii fundamentale. De asemenea, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), transparența în utilizarea fondurilor publice este un factor determinant în creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
Un alt aspect îngrijorător este justificarea inițiativei de către semnatarii proiectului, care susțin că numărul mare de solicitări pentru informații publice îngreunează activitatea instituțiilor. Aceștia menționează cazuri în care aceeași persoană a formulat mai multe cereri similare, ceea ce ar fi dus la blocarea activităților instituțiilor. Conform unui studiu realizat în 2022 de către Transparency International România, o astfel de abordare nu este justificată, deoarece transparența nu ar trebui să fie compromisă din cauza unor cereri repetate.
Adrian Cozma, unul dintre inițiatorii proiectului, a declarat că „este necesară o minimă protecție pentru informațiile care privesc cercetările, secrete comerciale sau patente, realizate sau deținute de instituții publice.” Această afirmație, deși este menită să protejeze inovația și cercetarea, ridică întrebări despre modul în care pot fi afectate drepturile cetățenilor la informație și transparență.
Pe de altă parte, susținătorii proiectului consideră că protejarea informațiilor sensibile este esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a cercetării și dezvoltării. Ei argumentează că divulgarea acestor informații ar putea afecta negativ competitivitatea și inovația în domeniul științific.
Comparativ cu alte țări membre ale Uniunii Europene, România se află într-o situație delicată în ceea ce privește transparența informațiilor publice. Potrivit unui raport Eurostat din 2024, România se situează pe un loc inferior în ceea ce privește accesul la informații publice, ceea ce subliniază necesitatea unor reforme în domeniu. Modificările propuse de PNL ar putea, în acest context, să agraveze și mai mult situația.
Pe scurt, propunerea de limitare a accesului la informațiile de interes public ridică întrebări fundamentale despre transparența și responsabilitatea instituțiilor publice din România. Este esențial ca dezbaterea asupra acestui proiect de lege să fie una deschisă și transparentă, pentru a asigura că drepturile cetățenilor nu sunt compromise. Asociațiile pentru apărarea drepturilor civile și organizațiile neguvernamentale ar trebui să fie implicate activ în discuțiile legate de aceste modificări legislative.
În concluzie, propunerea PNL de a limita accesul la informațiile publice necesită o analiză profundă și o dezbatere publică extinsă. Este esențial ca cetățenii să fie informați cu privire la implicațiile acestor modificări și să participe la discuțiile referitoare la transparența instituțiilor statului.
În funcție de reacțiile care vor urma, este posibil ca această inițiativă să fie revizuită sau ajustată înainte de a fi adoptată în Parlament.