Proiect de lege pentru publicarea CV-urilor demnitarilor tergiversat

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Un proiect de lege care obligă demnitarii să-și publice CV-urile este tergiversat în Parlament, după ce a fost respins de Senat. Inițiativa, care prevede amenzi pentru nepublicarea informațiilor, urmărește să crească transparența în administrația publică, dar întâmpină obstacole legislative.

EN

Brief

A bill requiring public officials to publish their CVs is stalled in the Romanian Parliament after being rejected by the Senate. The initiative aims to increase transparency in public administration but faces legislative hurdles.

Proiect de lege pentru publicarea CV-urilor demnitarilor tergiversat
Sursa foto: gandul.ro

Lipsa de transparență în administrație

Un proiect de lege care obligă demnitarii și aleșii locali să-și publice CV-urile pe paginile oficiale ale instituțiilor și prevede amenzi pentru cei care nu respectă obligația a fost respins de Senat și este tergiversat de Camera Deputaților. Proiectul, inițiat de Gigel Știrbu (PNL), vizează persoanele care ocupă funcții de demnitate publică: miniștrii, parlamentarii, primarii, consilierii locali și județeni. Scopul legii este asigurarea transparenței și accesului public la informațiile privind calificările, experiența și parcursul profesional al demnitarilor.

Proiectul arată că toți demnitarii statului român sunt obligați să-și publice CV-ul complet și actualizat pe site-ul oficial al instituției la care activează, în termen de 30 de zile de la punerea în funcție. Nerespectarea obligației de publicare sau actualizare a CV-ului în termen de 30 de zile de la intrarea în funcție sau de la orice modificare semnificativă constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 10.000 lei, mai arată proiectul. Conform declarațiilor lui Gigel Știrbu, „transparența este esențială pentru a recâștiga încrederea cetățenilor în instituțiile statului”.

Inițiativa a fost respinsă de Senat la vot, iar din luna mai e plimbată între diverse comisii. Proiectul a primit raport favorabil de la Comisia pentru administrație publică și aviz pozitiv de la Comisia juridică și Comisia de comunicații, dar și un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului. În septembrie, proiectul a fost trimis pentru raport suplimentar la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, iar termenul pentru depunerea raportului, 14 octombrie, a fost deja depășit.

Reamintim că standardele de transparență în administrația publică au scăzut după ce Curtea Constituțională a decis că demnitarii nu mai sunt obligați să își publice declarațiile de avere. Această decizie a generat o reacție negativă din partea societății civile, care consideră că lipsa transparenței afectează încrederea cetățenilor în actul de guvernare. Potrivit unui studiu realizat de Forumul Civic, 78% dintre români consideră că demnitarii ar trebui să fie obligați să își publice informațiile personale și profesionale.

Criticii inițiativei susțin că tergiversarea acesteia ar putea duce la o și mai mare neîncredere în instituțiile publice. Expertul în transparență, Alina Ionescu, de la Centrul de Resurse Juridice, a afirmat că „lipsa de transparență în rândul demnitarilor nu face decât să amplifice suspiciunile privind integritatea acestora”. În contrast, susținătorii proiectului consideră că acest demers ar putea îmbunătăți imaginea publică a demnitarilor, facilitând accesul cetățenilor la informații relevante.

De asemenea, este important de menționat că în alte țări din Uniunea Europeană, cum ar fi Suedia și Danemarca, publicarea CV-urilor demnitarilor este o practică standard, contribuind astfel la un grad mai mare de transparență în administrația publică. Conform unui raport Eurostat din 2025, România se află pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește transparența și responsabilitatea în rândul oficialilor publici.

În concluzie, tergiversarea acestui proiect de lege ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul autorităților de a promova transparența și responsabilitatea în administrația publică. Următorii pași ar trebui să fie clarificarea situației legislative și urgentarea procesului de vot, pentru a asigura că cetățenii au acces la informații esențiale despre cei care îi reprezintă.

Dacă proiectul va fi adoptat, acesta ar putea deveni un precedent pozitiv pentru îmbunătățirea transparenței în administrație și pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.