Calea extraordinară de atac
Cornel Onilă, fostul episcop de Huși, a fost condamnat în aprilie 2025 la opt ani de închisoare pentru viol, abuz sexual și șantaj. Această decizie a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a menținut o hotărâre anterioară a Curții de Apel Galați. Potrivit procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, abuzurile s-au petrecut între 2017 și 2019. "Acest caz subliniază necesitatea unei justiții ferme în fața abuzurilor comise de cei care ar trebui să protejeze comunitatea", a declarat un reprezentant al Ministerului Justiției.
În urma condamnării, Episcopia Hușilor și Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur” Huși au fost obligate să achite fiecare suma de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare, iar Cornel Onilă a fost de asemenea obligat să plătească aceeași sumă. În plus, instanța i-a interzis lui Onilă să ocupe o funcție publică timp de 5 ani după executarea pedepsei și să ia legătura cu victimele.
Cazul a fost mediatizat intens în 2017, când au apărut înregistrări în care Onilă ar fi întreținut relații sexuale cu un minor, fost elev al seminarului menționat. La momentul respectiv, fostul episcop a reclamat la DNA că este șantajat de trei preoți care i-au cerut bani și funcții pentru a nu face publice înregistrările compromițătoare.
Sebastian Jitaru, un fost arhimandrit, a fost și el implicat în acest scandal, fiind condamnat pentru viol și alte agresiuni sexuale la 14 ani și două luni de închisoare. Jitaru a fost, de asemenea, acuzat de șantaj și a executat anterior o pedeapsă privativă de libertate pentru amenințarea lui Onilă cu divulgarea unor înregistrări compromițătoare. "Instanța a decis că Jitaru nu poate să se apropie de victime și nu poate exercita funcții publice", a precizat un judecător.
Recent, Onilă a solicitat o cale extraordinară de atac, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu cererea sa, stabilind ca primul termen pentru judecarea recursului să fie pe 20 ianuarie 2026. Cu toate acestea, cererea de suspendare a pedepsei a fost respinsă, ceea ce înseamnă că Onilă își va continua executarea pedepsei în spatele gratiilor. Aceasta este o decizie care reflectă gravitatea acuzațiilor și impactul pe care acestea l-au avut asupra societății.
Comparativ cu alte cazuri de abuz sexual în rândul liderilor religioși, acest caz a stârnit reacții puternice din partea comunității și a organizațiilor pentru drepturile omului. "Este esențial ca astfel de abuzuri să fie investigate cu seriozitate și ca cei vinovați să fie trași la răspundere", a afirmat un expert în drepturile omului din România.
În România, conform datelor INS, abuzurile sexuale rămân o problemă semnificativă, iar cazurile în care sunt implicate persoane cu autoritate morală sau religioasă sunt adesea umbrite de tăcere și stigmatizare. Potrivit unui raport Eurostat din 2024, România se află printre țările cu cele mai ridicate rate de abuz sexual raportate la nivelul Uniunii Europene, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente de prevenire și intervenție.
Criticii sistemului judiciar din România susțin că aceste cazuri ar trebui să fie tratate cu mai multă transparență și că este esențial ca victimele să se simtă în siguranță să își reclame abuzurile. "Justiția trebuie să fie un far al speranței pentru victime, nu o sursă de teamă", a declarat un activist pentru drepturile femeilor.
În concluzie, cazul lui Cornel Onilă ridică întrebări importante despre modul în care se gestionează abuzurile sexuale în instituțiile religioase și despre responsabilitatea acestora față de comunitate.
Următorii pași vor include continuarea procesului de apel și, eventual, o revizuire a legislației privind abuzurile sexuale în rândul liderilor religioși pentru a preveni astfel de incidente în viitor.