Aprobări tehnice recente
Proiectul mult așteptatei variante ocolitoare pentru orașul Gura Humorului a mai făcut un pas înainte, obținând un aviz tehnic esențial din partea Comisiei Tehnico-Economice a Ministerului Transporturilor, pe 18 noiembrie 2025. Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, a anunțat pe rețelele sociale că aceasta este a doua aprobată în decurs de o săptămână, după ce a fost obținut și avizul similar de la CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). "Astăzi am obținut reavizarea proiectului, bifând astfel o etapă importantă în procesul de avizare", a declarat Șoldan. Această variantă ocolitoare este vitală pentru a prelua din traficul de pe DN17, care a devenit un adevărat coșmar pentru șoferi în sezonul turistic.
Proiectul inițial a fost regândit pentru a deveni mai puțin costisitor, având în vedere estimările anterioare care plasează costurile de construcție la 540 de milioane de euro în 2023. Acum, după o revizuire a planului, costul total este redus la aproximativ 160 de milioane de euro, inclusiv TVA. Conform datelor oficiale, această reducere a fost posibilă prin adoptarea unei variante de drum half-profile, care implică o bandă pe sens, fără separare mediană. Aceasta permite o execuție mai rapidă și mai economică a lucrărilor.
"Așa am redus costurile cu aproape 20 de milioane de euro, astfel încât investiția să poată fi în sfârșit finanțată. Rămâne să obținem aprobată Comisia Interministerială și reaprobarea indicatorilor tehnico-economici în ședință de Guvern, ultimul pas înainte de a lansa licitația și a începe lucrările", a adăugat Gheorghe Șoldan. Proiectul este finanțat în proporție de 60% din fonduri europene, 20% de către Consiliul Județean Suceava, iar restul de 20% de Guvernul României.
Experții în infrastructură consideră că această variantă ocolitoare va contribui semnificativ la fluidizarea traficului pe DN17, un drum strategic care leagă Moldova de Transilvania. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, DN17 a fost utilizat de aproximativ 15 milioane de vehicule anual, ceea ce a dus la un nivel ridicat de congestie, mai ales în perioada estivă.
Gheorghe Șoldan a subliniat că proiectul este esențial nu doar pentru descongestionarea traficului, ci și pentru dezvoltarea economică a regiunii. "Bucovina merită un drum care să nu mai fie un calvar în sezonul turistic și în zilele de trafic intens, blocând inclusiv turismul și dezvoltarea economică a zonei", a concluzionat acesta, subliniind importanța deblocării rapide a acestui proiect.
Totuși, există voci critice care se îndoiesc de eficiența măsurilor luate. Unii cetățeni din zonă și activiști de mediu atrag atenția asupra riscurilor pe care le implică construcția unei autostrăzi, chiar și într-o formă redusă. Aceștia consideră că impactul asupra mediului ar trebui să fie o prioritate, mai ales în contextul în care Bucovina este cunoscută pentru biodiversitatea sa. De asemenea, există temeri că o astfel de autostradă ar putea încuraja dezvoltarea urbană nesustenabilă și ar putea afecta comunitățile locale.
În prezent, rămâne de văzut cum va evolua acest proiect și dacă va reuși să răspundă atât necesităților economice, cât și celor de mediu. Următorii pași implică obținerea avizelor necesare din partea Comisiei Interministeriale și aprobarea finală de către Guvern, ceea ce ar putea permite începerea lucrărilor în prima jumătate a anului 2026.
Această autostradă ar putea deveni un simbol al modernizării infrastructurii românești, dar și un exemplu al provocărilor cu care se confruntă dezvoltarea durabilă în România.