Declin semnificativ în educație
În urma publicării clasamentului Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2025, România a înregistrat o scădere alarmantă, având doar 15 apariții în acest ranking global, comparativ cu 22 în 2024 și 19 în 2023. Acest clasament, care acoperă 57 de domenii de studiu și include aproximativ 2.000 de universități din 92 de țări, evidențiază o tendință îngrijorătoare pentru sistemul de învățământ superior din țară. "Declinul este îngrijorător și reflectă probleme structurale în educația românească", a declarat profesorul Andrei Marga, fost ministru al Educației și expert în educație.
Absența universităților românești este cea mai pronunțată în domeniile-cheie ale Ingineriei și Științelor sociale, unde România a raportat doar câte două apariții. Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât aceste domenii reunesc cele mai numeroase și competitive specializări la nivel global. De exemplu, în clasamentul pe 2024, universitățile românești erau prezente în domenii precum Fizică, Biologie umană, Științe veterinare, Stomatologie și Tehnologie medicală, dar acum au dispărut complet din acestea.
Potrivit datelor, aproape jumătate dintre poziționările românești se regăsesc în domeniul Matematicii, unde șapte universități au fost incluse. Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) se află pe cea mai bună poziție, clasificându-se între locurile 76-100 la nivel mondial. Acest lucru evidențiază o concentrare a excelenței academice în anumite domenii, dar și o lipsă acută în altele esențiale pentru dezvoltarea națională.
Un alt aspect notabil în clasamentul din 2025 este că a fost înregistrată o singură intrare nouă față de 2024, și anume la Știința și ingineria materialelor, prin Universitatea Politehnica din București. Acest lucru indică stagnarea și chiar regresul în alte domenii vitale precum Inteligență artificială, Robotică, Inginerie mecanică, și multe altele.
În plus, doar două universități românești se află în top 1000 al Times Higher Education World University Rankings 2026, clasament publicat recent, respectiv ASE București și UMF Carol Davila București, ambele situându-se în intervalul 801-1.000. Aceasta sugerează că România luptă să își mențină relevanța pe scena academică internațională.
Ediția 2025 a clasamentului Shanghai este condusă, ca de obicei, de universitățile americane, care ocupă 27 de poziții de locul 1, urmate de instituțiile din China, cu 21 de domenii în care sunt lideri. Aceste țări sunt recunoscute pentru sistemele lor educaționale riguroase, ceea ce pune România într-o poziție defavorizată în competiția globală.
Pe lângă numărul scăzut de apariții, lipsa universităților românești în domeniile tehnologice, economice și sociale ridică semne de întrebare privind capacitatea sistemului universitar românesc de a rămâne relevant în fața provocărilor internaționale. În acest context, este esențial ca autoritățile și instituțiile de învățământ să colaboreze pentru a identifica soluții viabile care să îmbunătățească performanța academică și vizibilitatea internațională a universităților din România.
În concluzie, declinul semnificativ al universităților românești în clasamentele internaționale subliniază necesitatea unei reforme profunde în învățământul superior din țară.
Este crucial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a revitaliza sistemul educațional și pentru a asigura o mai bună pregătire a studenților pentru piața globală a muncii.