Demitizarea lui Mihail Sadoveanu
Noua ediție a podcastului „Altceva”, cu Adrian Artene, propune un invitat cu adevărat „altcumva”: este vorba de strănepotul lui Mihail Sadoveanu, Iordan Herford, care a răspuns invitației lui Adrian Artene de a demitiza anumite paradigme distructive care s-au țesut în jurul scriitorului, în ultima vreme.
Căci asistăm la un adevărat trend de masacrare prin orice mijloace a amintirii unor scriitori sau oameni de artă, în general, iar prezența unor urmași care să restabilească adevărurile acestea deformate, voit sau nevoit, de-a lungul timpului, este absolut necesară, pentru conservarea unei amintiri cât se poate de riguroase. Iordan Herford face asta la podcastul „Altceva” al lui Adrian Artene.
El este fiul Caterinei Herford, nepoata scriitorului Mihail Sadoveanu. Mama Caterinei și bunica lui Iordan Herford este Lia Sadoveanu, fiica cea mare a scriitorului. E extrem de important de ascultat această discuție, tocmai din cauză că este necesară o restabilire clară, fără confuzie, a unor adevăruri.
S-a spus, de pildă, despre Sadoveanu, că ar fi „pus umărul” la condamnarea la moarte a lui Lucrețiu Pătrășcanu – una dintre cele mai complexe și tragice figuri ale comunismului românesc. Cum nu se poate mai fals, spune Iordan Herford! „Unde e credibilitatea ta când spui aceste lucruri?”
„Acest distins domn, o persoană inteligentă, o persoană publică, și-a permis impolitețea de a prezenta mai ales studenților de la facultate, și în București, și la Iași, următoarea ipoteză: că la moartea lui a pus umărul și Sadoveanu. Ești o persoană publică! În momentul în care spui ceva, fiecare cuvânt e cântărit. Ai grijă! Iar dacă tu spui aceste lucruri, unde e credibilitatea la dumneavoastră?
„Gurile rele”. Ce înseamnă „gurile rele”? Lumea vorbește și vorbește mai ales când se face o acuzație gravă. Vă spun eu cine a fost Lucrețiu Pătrășcanu în viața lui Sadoveanu. Ați auzit de Dede Pătrășcanu? Dede Pătrășcanu, Lucrețiu Pătrășcanu, se juca printre picioarele lui Sadoveanu la Iași. De atunci îl cunoștea. Mama mi-a spus mie, asta o știu eu: când a auzit că l-au executat în pușcărie, n-a ieșit două zile din casă. Cum poți să faci asemenea enormitate? E, toate lucrurile astea numai pentru exclusivitate…”, a spus Herford.
Întrebat dacă a avut o discuție cu această persoană, Herford a răspuns: „A evitat. Odată i-am spus, adică i-am transmis acest lucru foarte serios și am spus, sunteți obligați să veniți cu dovezi. Eram în România, încă eram profesor de muzică și a spus „da, plec la Viena și când mă întorc o să vedeți, da, poate o să și ne împrietenim!”. Cuvintele lui! Le am în mail! De atunci am încercat, creștinește, omenește, să-i explic despre ce este vorba. A evitat. Deci în concluzie, forget it”.
În dialog cu Adrian Artene, Herford a criticat „fanteziile bolnave” care, spunea el, riscă să înlocuiască adevărul despre viața și personalitatea lui Sadoveanu. O parte importantă a discuției a fost dedicată așa-numitei „ultime dorințe” a scriitorului, despre care se afirmă că ar fi fost să fie înmormântat în Moldova, locul său de origine.
Herford a arătat că există mențiuni potrivit căror Sadoveanu ar fi dorit să își doarmă somnul de veci la Neamț, „printre călugări și voievozi”, însă, potrivit unei relatări citite de Adrian Artene în timpul podcastului, familia s-ar fi văzut nevoită să respecte „ordinul de la centru” și să îl aducă la București, unde a fost înmormântat la Cimitirul Bellu.
Strănepotul scriitorului s-a declarat revoltat de felul în care capitala s-a raportat la memoria lui Mihail Sadoveanu și a mărturisit că s-a gândit chiar la mutarea rămășițelor acestuia. „M-am jucat cu gândul să-l mut de aici, din București, care nu merită să-l aibă”, a spus Iordan Herford, subliniind că în oraș nu există nicio stradă care să poarte numele scriitorului.
El a povestit că, în urmă cu aproape un deceniu, s-a interesat de posibilitatea deshumării și mutării lui Sadoveanu la Mănăstirea Vovidenia, în comuna Vânători-Neamț, unde, susține Herford, memoria prozatorului este cu adevărat respectată.
Strănepotul a atras atenția și asupra stării mormântului de la Bellu, aflat în administrarea Uniunii Scriitorilor. Potrivit acestuia, locul de veci a fost „lăsat de izbeliște”, iar el însuși s-a ocupat de întreținerea lui timp de mai mulți ani. „M-am jucat cu gândul de a-l muta de aici, din București, care nu merită să-l aibă. Nu există Mihail Sadoveanu în București! Toți cei cărora le spun acest lucru cred că glumesc. Bucureștiul nu are o stradă Mihail-Sadoveanu!
Acum 8-9 ani de zile, m-am interesat și am spus: eu cred că, dacă în București nu este dorit, să fie deshumat și dus la Vovidenia, Vânători-Neamț, unde este un prieten foarte drag, părintele Mihail Daniliuc, care îi respectă memoria și scrie și foarte frumos”, a declarat Iordan Herford.