Italia propune unitate militară pentru războiul hibrid

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Ministrul Apărării al Italiei, Guido Crosetto, a propus înființarea unei unități militare de 5.000 de persoane pentru a combate amenințările războiului hibrid. Inițiativa vine ca răspuns la creșterea incidentelor suspecte și la provocările reprezentate de atacurile hibride, subliniind necesitatea unei reacții rapide și coordonate în fața acestor amenințări. Discuțiile privind această propunere au avut loc recent într-o întâlnire de înalt nivel, implicând lideri politici și militari din Italia.

EN

Brief

Italy's Defense Minister, Guido Crosetto, has proposed the establishment of a military unit with 5,000 personnel to combat hybrid warfare threats. This initiative is a response to the recent increase in suspicious incidents and hybrid attacks, emphasizing the need for a rapid and coordinated reaction to these challenges. Discussions on this proposal were held in a recent high-level meeting involving political and military leaders in Italy.

Italia propune unitate militară pentru războiul hibrid
Sursa foto: digi24.ro

Combaterea amenințărilor emergente

Recenta creștere a incidentelor suspecte în Europa a generat o stare de alertă maximă în rândul guvernelor, punând în evidență vulnerabilitatea regiunii la atacuri hibride, care combină acțiuni militare și non-militare. La 18 noiembrie 2025, ministrul Apărării al Italiei, Guido Crosetto, a prezentat un raport strategic care subliniază necesitatea urgentă de a înființa o nouă unitate militară dedicată combaterii acestor amenințări. "Este necesar, folosind instrumente clare și într-un interval scurt de timp, să dezvoltăm o capacitate predictivă și adaptativă de acțiune menită să prevină, să descurajeze și să absoarbă atacurile hibride", a declarat Crosetto, conform Reuters.

Propunerea prevede crearea unei unități care ar putea angaja inițial între 1.200 și 1.500 de persoane, cu o capacitate de extindere până la 5.000. Noua unitate ar urma să funcționeze non-stop, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. În plus, Crosetto a subliniat necesitatea înființării unui centru pentru combaterea dezinformării și a acțiunilor ostile în domeniul războiului cognitiv, având în vedere amenințările specifice la adresa infrastructurii critice din Italia, cum ar fi energia și transporturile aeriene.

Discuțiile privind acest proiect au avut loc în cadrul unei întâlniri de înalt nivel, la care au participat președintele italian Sergio Mattarella, prim-ministrul Giorgia Meloni și șeful Statului Major al Apărării, generalul Luciano Portolano. Această întâlnire a pus accent pe provocările complexe prezentate de amenințările hibride provenite din partea Rusiei și a altor actori străini ostili, fiind considerată o chestiune crucială pentru securitatea Europei și a Italiei, precum și pentru integritatea proceselor democratice, conform biroului lui Mattarella.

Potrivit raportului, Italia a gestionat în 2024 un număr de 1.979 de atacuri cibernetice și 573 de incidente de securitate lunar, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă de 40% și, respectiv, 89% față de anul anterior. În prima jumătate a anului 2025, au fost înregistrate 1.549 de atacuri cibernetice, cu 53% mai multe comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Aceste date subliniază urgența inițiativelor de apărare, având în vedere că războiul hibrid afectează infrastructurile critice și serviciile esențiale.

"Războiul hibrid este o realitate care afectează infrastructurile critice, centrele de luare a deciziilor și structura fiecărei țări, aducând cu sine riscuri zilnice și crescânde de daune catastrofale", a avertizat Crosetto. El a adăugat că atacurile prin dezinformare și război cognitiv profită adesea de lipsa de reacție a Occidentului la aceste provocări. Această propunere de unitate militară ar putea reprezenta un pas important în întărirea securității naționale și a coeziunii în fața amenințărilor externe.

În comparație cu alte țări europene, Italia nu este singura care se confruntă cu provocări de acest tip. De exemplu, țări precum Polonia și statele baltice au adoptat măsuri similare, având în vedere agresiunea Rusiei și activitățile de război hibrid. Aceste state au investit semnificativ în capacități de apărare cibernetică și în inițiative de informare publică pentru a contracara dezinformarea.

Criticii propunerii lui Crosetto argumentează că, în loc să se concentreze pe înființarea unei noi unități, guvernul ar trebui să îmbunătățească coordonarea între agențiile existente și să investească mai mult în educația și instruirea cetățenilor în fața dezinformării. De asemenea, unii experți sugerează că abordarea amenințărilor hibride necesită mai mult decât o simplă creștere a numărului de personal militar; este nevoie de o strategie integrată care să implice toate sectoarele societății.

Pe de altă parte, susținătorii inițiativei consideră că o unitate dedicată ar putea aduce un răspuns mai rapid și mai eficient la amenințările emergente, îmbunătățind astfel securitatea națională și consolidând încrederea publicului în autorități.

În acest context, următorii pași vor implica dezbateri suplimentare în Parlament și consultări cu experți în domeniul apărării și securității naționale pentru a evalua fezabilitatea și necesitatea acestei propuneri.