Declaraţii privind pensiile magistraţilor
Economistul Ionuţ Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan, consideră că situaţia pensiilor speciale a ajuns să fie revoltătoare pentru orice cetăţean al acestei ţări. Într-un interviu acordat marţi, 18 noiembrie 2025, la Digi 24, Dumitru a subliniat că oamenii simpli, care au muncit o viaţă întreagă, se simt nedreptăţiţi de pensiile exorbitante ale unor categorii privilegiate. "Aşa ceva n-ar trebui să existe pe planetă", a afirmat el, referindu-se la pensii medii de 4-5.000 de euro pentru magistraţi, o sumă care depăşeşte salariul pe care aceştia l-au avut în activitate. Potrivit surselor, această situaţie contribuie la un sentiment tot mai mare de nemulţumire în rândul populaţiei.
Dumitru a explicat că pensiile speciale nu sunt în concordanţă cu contribuţiile acestor indivizi la sistemul de asigurări sociale. "Sunt oameni simpli, care au muncit 40-45 de ani, iar pensia lor este conformă cu posibilităţile pe care România le are în acest moment", a adăugat el. Această discrepanţă între pensiile magistraţilor şi cele ale majorităţii populaţiei a stârnit reacţii vehemente în rândul cetăţenilor, care se întreabă cum este posibil ca un judecător să se pensioneze la 48 de ani cu o pensie atât de mare.
Pe de altă parte, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că liderii coaliţiei au decis să menţină cuantumul pensiilor pentru magistraţi la 70% din ultimul salariu net, în ciuda criticilor publice. În prezent, acest procent este de 80%, dar Hunor a menţionat că proiectul de lege va fi trimis Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizare. Aceasta este o decizie contestată de mulţi, inclusiv de către cei din rândul societăţii civile care consideră că astfel se perpetuează inechităţile din sistem.
De asemenea, Kelemen Hunor a adăugat că există posibilitatea negocierii perioadei de tranziţie până la pensionarea la 65 de ani, o măsură care ar putea fi bine primită de către colegii săi din coaliţie. "Aş accepta prelungirea perioadei de tranziţie de la 10 la 15 ani, dacă şi colegii mei vor fi de acord", a spus el. Această propunere ar putea duce la o modificare a legislaţiei în domeniu, dar nu fără controverse.
Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au avertizat, înainte de adoptarea legii care a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, că reducerea cuantumului pensiilor este contrară principiului independenţei justiţiei. CSM a subliniat că este esenţial ca veniturile din pensii să fie apropiate de cele pe care magistratul le avea în activitate pentru a asigura stabilitatea financiară a acestora.
Curtea Constituţională a declarat recent legea neconstituţională pe motiv că Executivul nu a aşteptat 30 de zile pentru a obţine avizul CSM. Premierul Ilie Bolojan a menţionat că, în cadrul întâlnirii de la Cotroceni, părţile implicate nu au reuşit să ajungă la o soluţie viabilă pentru reglementarea pensiilor magistraţilor. "Nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă", a subliniat el.
Premierul a evidenţiat o altă problemă majoră: pensia medie a populaţiei în România este de aproximativ 500-600 de euro, în contrast cu pensia medie a magistraţilor, care se ridică la 5.000 de euro. Bolojan a avertizat că, în contextul în care numărul populaţiei active va scădea semnificativ în următorii ani, este imperativ să se ia măsuri pentru a proteja viitorul financiar al ţării. Fără intervenţii, a adăugat el, „viitorul României” va fi „amanetat”.
În concluzie, situaţia pensiilor speciale continuă să fie un subiect controversat în România, cu reprezentanţi ai guvernului care îşi exprimă nemulţumirea faţă de inechităţile existente. Este de aşteptat ca dezbaterile pe această temă să continue, în condiţiile în care cetăţenii aşteaptă soluţii concrete pentru a adresa aceste discrepanţe.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a observa dacă se vor lua măsuri legislative eficiente care să regleze acest sistem deficit.