Controversă privind capitularea
Elveția respinge reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernul de la Berna a anunțat vineri un acord comercial-cadru neobligatoriu cu Statele Unite, care prevede reducerea taxelor vamale aplicate exporturilor elvețiene de la 39% la 15%, dar și un angajament al companiilor elvețiene de a investi 200 miliarde de dolari în SUA până la finele lui 2028. Potrivit Reuters, ministrul Economiei, Guy Parmelin, a declarat că „nu ne-am vândut sufletul diavolului” în urma criticilor referitoare la acest pact, numindu-l un pas benefic pentru economia elvețiană. El a subliniat că firmele elvețiene erau interesate de o producție mai mare în SUA chiar și înainte de mandatul lui Trump.
Grupurile industriale elvețiene au salutat acordul, considerat un pas important pentru competitivitate, având în vedere că îl plasează pe picior de egalitate cu companiile din UE, în urma unui acord similar între Bruxelles și Washington. Conform datelor oficiale, industria elvețiană a resimțit o scădere a exporturilor către SUA cuprinsă între 15% și 40% în ultimele luni, astfel încât reducerea tarifelor a fost primită ca un „punct de relansare”.
Cu toate acestea, partidele de opoziție, în special Partidul Verde, au ridicat semne de întrebare cu privire la concesiile făcute și transparența negocierilor. Aceștia au denunțat implicarea directă a unor companii precum Rolex și Richemont, care au făcut lobby în Washington pentru obținerea acestor facilități. Criticii au numit acordul drept „tratat de capitulare”, susținând că interesele lui Trump au prevalat asupra celor ale fermierilor și consumatorilor elvețieni.
După anunțarea acordului, Parmelin a apărat decizia de a implica lideri din mediul de afaceri, afirmând că „uniți, putem câștiga bunăvoința Washingtonului”. Acesta a recunoscut că întâlnirile cu oficialii americani sunt esențiale, chiar dacă nu este un jucător de golf, așa cum sunt alții care au o relație mai apropiată cu Trump.
Acordul, deși bine primit de mediul de afaceri, este doar un cadru neobligatoriu, iar detaliile specifice urmează a fi negociate. Printre acestea se numără acceptarea unor produse controversate, inclusiv carne tratată hormonal, care ar putea genera dezbateri intense în Parlamentul elvețian. Un referendum pe această temă nu poate fi exclus, având în vedere sensibilitatea subiectului.
În ceea ce privește investițiile promise, economiștii din cadrul UBS au avertizat asupra unui impact net negativ pentru Elveția, estimând o creștere economică modestă, de aproximativ 1% în 2026, sub media ultimilor 15 ani. De asemenea, relocarea unor linii de producție în SUA, în special din sectorul farmaceutic, care reprezintă o parte semnificativă din exporturile Elveției, ar putea afecta economia pe termen mediu.
Conform datelor publicate luni, economia elvețiană s-a contractat cu 0,5% în trimestrul al treilea din 2025, declin atribuit în principal scăderii puternice în sectorul chimic și farmaceutic. Acest context economic îngrijorător face ca acordul cu SUA să fie privit cu prudență, chiar și de către cei care îl susțin.
În concluzie, acordul comercial cu SUA ridică întrebări serioase cu privire la viitorul industriei elvețiene și la modul în care va afecta relațiile comerciale cu alte state, în special cu Uniunea Europeană.
Următorii pași vor implica negocieri suplimentare și posibile dezbateri publice, iar impactul acestora va fi monitorizat îndeaproape de economiști și politicieni deopotrivă.