Nemulțumiri după anunțul premierului
Primarii contestă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Mai mulți primari de mari orașe i-au transmis luni premierului Ilie Bolojan că sunt nemulțumiți de anunțul că noile taxe locale pe proprietate, care vor crește automat de la 1 ianuarie, vor rămâne la bugetul de stat. Potrivit unor surse politice citate de G4Media, premierul le-a explicat edililor reuniți în Adunarea Generală a Asociației Municipiilor că surplusul adus de noile taxe majorate va rămâne în mare proporție la bugetul statului, el menționând chiar ideea ca întregul surplus să rămână la bugetul de stat.
Reamintim că una dintre legile adoptate de Parlament după asumarea de către Guvern prevede majorarea de la 1 ianuarie a taxelor locale pe proprietățile imobiliare și autoturisme. Legea a fost întoarsă de Curtea Constituțională pentru motive care nu țin de taxele locale, iar Ilie Bolojan le-a spus primarilor că se așteaptă ca Parlamentul să o voteze în această săptămână. "Indiferent cine va fi la guvernare, România nu mai poate să transfere fondurile pe care le-a transferat până acum către administrațiile publice locale. E unul din instrumentele de a ne scădea deficitul. De aceea, în toate datele, în toate calculele care au fost făcute, creșterea impozitului pe proprietate este calculată ca având un impact favorabil asupra deficitului național”, a declarat premierul Bolojan.
În replică, mai mulți primari i-au transmis premierului că propunerea sa îi nemulțumește, deoarece ei vor fi percepuți de cetățeni ca responsabili de creșterea taxelor locale pe locuințe și mașini, dar bugetul local nu va beneficia de aceste taxe. "Eu nu o să mai am nici o motivație să încerc să creez locuri de muncă bine plătite la mine în oraș pentru că surplusul de taxe se va duce direct la guvern", a declarat un primar pentru G4Media sub protecția anonimatului.
Premierul a menționat în discursul său de la întâlnirea cu primarii și risipa de la buget din ultimii ani cu proiectele de investiții supracontractate, care au dus la creșterea deficitului bugetar. "În ceea ce privește investițiile, acest aspect este unul dintre cele mai dificile pe care le avem de gestionat, datorită supracontractării pe care am avut-o în acești ani. Vă rog să vă imaginați că pe componenta de PNRR, față de aproximativ 28 de miliarde de euro, câte am avut contractate inițial, am semnat contracte de finanțare de 47 de miliarde de euro, după care am pierdut 8 miliarde de euro. Gestionarea acestor contracte a fost o provocare majoră", a subliniat Bolojan.
Așadar, primarii se confruntă cu o situație complicată. Pe de o parte, majorarea impozitelor locale este percepută ca o necesitate pentru reducerea deficitului național, dar pe de altă parte, aceștia vor suporta costul politic al acestei măsuri. Criticile au venit din partea mai multor primari, care subliniază că bugetele locale vor avea de suferit, în timp ce responsabilitatea creșterii taxelor va cădea asupra lor. "Fără o compensare adecvată, comunitățile noastre vor suferi și nu vor avea de unde să atragă resurse pentru dezvoltare", a spus un alt primar, exprimându-și îngrijorarea cu privire la viitorul localităților pe care le conduc.
Pe de altă parte, susținătorii măsurii argumentează că direcționarea surplusului către bugetul național este esențială pentru stabilizarea economiei și reducerea deficitului bugetar. Aceștia subliniază că fără aceste măsuri, România riscă să se confrunte cu o criză financiară mai gravă în viitor. Conform datelor Ministerului de Finanțe, deficitul bugetar al României a atins 7% din PIB în 2023, un nivel alarmant care necesită măsuri imediate.
În contextul discuțiilor despre impozitele locale, este important de menționat că România se află într-o situație economică dificilă comparativ cu alte țări europene. Conform Eurostat, deficitul mediu al statelor membre ale Uniunii Europene este de aproximativ 3% din PIB, ceea ce sugerează că țările din UE reușesc să mențină un nivel mai echilibrat al finanțelor publice.
În concluzie, decizia premierului Ilie Bolojan de a direcționa impozitele majorate către bugetul de stat a generat nemulțumiri semnificative în rândul primarilor, care se tem că vor fi percepuți negativ de cetățeni.
Este esențial ca Guvernul să găsească un echilibru între necesitatea de a reduce deficitul bugetar și nevoile administrațiilor locale, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a comunităților din România.