Declarații controversate ale premierului ungar
Orbán: sprijinul reprezintă subiectul principal al acestui articol. Premierul ungar Viktor Orbán a lansat critici dure la adresa suportului financiar acordat Ucrainei de către Uniunea Europeană, afirmând că acest sprijin este „pur și simplu o nebunie” și că „ucide” UE din punct de vedere economic. Într-un interviu acordat publicației Politico, Orbán a declarat că până acum s-au cheltuit 185 de miliarde de euro și că intenția este de a cheltui și mai mult, deși consideră că Ucraina „nu are nicio șansă” să câștige războiul împotriva Rusiei. „Am cheltuit deja 185 de miliarde de euro și intenția noastră este să cheltuim și mai mult. Finanțăm o țară care nu are nicio șansă să câștige războiul”, a subliniat Orbán.
Liderul ungar a accentuat că liderii UE par să prelungesc conflictul din Ucraina, sperând să obțină o poziție mai bună în negocierile pentru un acord de pace. „Ei ar dori să continue războiul”, a spus Orbán, adăugând că această abordare este „greșită, total greșită”. Orbán a susținut că situația actuală este mai favorabilă pentru ruși și a cerut o oprire urgentă a conflictului: „Nu continuați; opriți-l cât mai curând posibil”, a declarat el.
În ceea ce privește negocierile de pace, Orbán a declarat că se așteaptă ca americanii și rușii să ajungă la un acord, iar europenii ar trebui să își deschidă un canal de comunicare independent cu Rusia. „Să lăsăm americanii să negocieze cu rușii, iar apoi europenii ar trebui să negocieze și ei cu rușii”, a spus Orbán, subliniind necesitatea de a unifica pozițiile.
Chiar dacă negocierile de pace par îngreunate, Orbán a declarat că este „interesat de viitorul poporului european” și de un nou sistem de securitate care să includă stabilizarea frontierelor Ucrainei, indiferent de recunoașterea lor internațională. „Dacă nu se produce un miracol, Rusia va continua să ocupe teritoriul est-ucrainean al Donețkului după război”, a adăugat el.
Orbán a tempera temerile cu privire la o posibilă expansiune a Rusiei în alte țări europene sau membre NATO, afirmând că aceste speculații sunt „ridicole”, deoarece Rusia nu are suficientă putere militară pentru a ataca Uniunea Europeană sau NATO. „Noi suntem mult mai puternici”, a declarat premierul ungar.
În cadrul aceluiași interviu, Orbán a fost întrebat despre dorința de a prelua controlul asupra regiunii Transcarpatia din Ucraina, la care a răspuns negativ. „Experiența ne spune că nu ar trebui să ne îmbarcăm în această aventură”, a afirmat el, referindu-se la istoria tumultoasă a regiunii.
Orbán a mai declarat că este conștient de provocările legate de minoritățile naționale, menționând că Budapesta a invocat de mai multe ori restabilirea drepturilor acestora ca o condiție pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. În concluzie, premierul ungar a reafirmat că o abordare bazată pe interesele europene este esențială în gestionarea situației din Ucraina, fără a ține cont de câștigurile sau pierderile Rusiei.
În acest context, Orbán a subliniat că „un acord de pace care să stabilizeze frontierele” ar trebui să fie prioritar, menționând că securitatea pe termen lung a Europei depinde de stabilirea unor relații constructive cu Rusia.
Această viziune, deși controversată, reflectă o poziție tot mai vocală a Ungariei în cadrul Uniunii Europene, generând reacții mixte atât pe plan intern, cât și internațional.