Dispute pe jalonul 215
CSM a declarat că reforma pensiilor magistraților nu are legătură cu PNRR. Premierul Ilie Bolojan a afirmat că rezolvarea acestor pensii este esențială pentru accesarea fondurilor europene. Potrivit declarațiilor sale, "rezolvarea pensiilor magistraților este o obligație pe care România și-a asumat-o în anii trecuți, de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro pe care România nu a primit-o în momentul de față". Această afirmație vine pe fondul discuțiilor intense privind jalonul 215 din PNRR, care se referă la reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, inclusiv cele ale magistraților.
Pe 9 octombrie, CSM a reacționat la aceste declarații, subliniind că proiectul de reformă nu este legat de obligațiile asumate de România în cadrul PNRR. Într-un comunicat de presă, CSM a explicat că, după adoptarea Legii nr. 282/2023, evaluarea Comisiei Europene a considerat că jalonul 215 a fost îndeplinit. "Comisia Europeană a apreciat în evaluarea din octombrie 2024 că reforma a fost realizată și că, prin urmare, jalonul 215 este considerat îndeplinit", se arată în comunicat.
Legea din 2023 introducea posibilitatea pensionării magistraților la 60 de ani, cu o pensie de serviciu de 80% din media salariilor brute din ultimele 48 de luni. De asemenea, se prevedea un impozit între 10% și 20% pe pensiile magistraților, în funcție de cuantumul acestora. Totuși, decizia Curții Constituționale nr. 724/2024 a declarat această reformă neconstituțională, ceea ce a dus la reconsiderarea statusului jalonului 215 de către CE, care a decis să blocheze fondurile europene.
CSM a subliniat că singurul aspect care a dus la neîndeplinirea jalonului 215 este impozitarea pensiilor, nu și celelalte prevederi legate de vârstă sau modul de calcul al pensiei. "Comisia Europeană a constatat că, în urma deciziei CCR, prevederile legate de impozitare nu pot fi aplicate", a mai declarat CSM. Această poziție a fost criticată de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, care a afirmat că "este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică".
Pîslaru a explicat că, din perspectiva Comisiei, jalonul nu este îndeplinit și a subliniat importanța respectării angajamentelor asumate. "Dacă reforma nu va fi implementată, România riscă să piardă o finanțare de 231 de milioane de euro", a avertizat el. Acesta a confirmat că discuțiile cu CE sunt cruciale pentru clarificarea situației.
Reprezentanța Comisiei Europene în România a declarat că evaluările sunt în curs și că România are termen până pe 28 noiembrie 2025 pentru a finaliza măsurile necesare. "Dacă evaluarea va fi pozitivă, suspendarea va fi ridicată, iar Comisia va continua plata", au adăugat aceștia.
Gabriela Ciot, profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, a explicat că măsurile din PNRR trebuie implementate conform planului, iar modificările pot fi realizate doar în contextul unui dialog public. Politologul Sergiu Mișcoiu a adăugat că argumentele CSM sunt parte a unei strategii mai mari de a menține privilegii care nu sunt justificate din perspectiva societății românești.
Pe de altă parte, Nicușor Dan, președintele capitalei, a subliniat că este esențial să corectăm greșelile din trecut și că nu este normal ca pensia să fie egală cu salariul. El a afirmat că trebuie găsit un echilibru în discuțiile despre pensiile magistraților și a menționat că există un grad de flexibilitate în discuțiile cu Comisia Europeană. "Teoretic, până la 28 noiembrie trebuie să dăm legea", a declarat el, subliniind că este o chestiune tehnică care necesită dialog.
În concluzie, situația pensiilor speciale ale magistraților rămâne complicată, cu posibile implicații pentru finanțarea europeană. Discuțiile între autoritățile române și Comisia Europeană vor continua, iar reforma sistemului de pensii este crucială pentru accesarea fondurilor din PNRR.
Este esențial ca România să finalizeze măsurile necesare pentru a nu pierde finanțarea promisă, ceea ce ar putea afecta nu doar bugetul statului, ci și credibilitatea sa pe plan internațional.