Inflația ridicată și prognoze economice
Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, a explicat luni, 17 noiembrie 2025, de ce banca centrală nu a decis să crească dobânda-cheie, în ciuda faptului că România se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. "Ne așteptăm ca inflația să scadă abrupt cu 5 puncte procentuale la jumătatea anului 2026, iar economia a frânat", a declarat Marinescu într-un op-ed publicat în presa economică. Potrivit datelor oficiale, inflația a atins un vârf de 9,9% în august și septembrie 2025, iar BNR se așteaptă ca aceasta să rămână la un nivel ridicat și în lunile următoare, dar pe o traiectorie descendentă.
Marinescu a subliniat că saltul recent al inflației este determinat în principal de factori administrativi, cum ar fi creșterea prețurilor energiei electrice și majorarea impozitelor indirecte, și nu de factori monetari. "Această evoluție a prețurilor conține și o componentă psihologică, comercianții acționând pentru a-și proteja marjele", a explicat viceguvernatorul. De asemenea, el a făcut referire la prognoza BNR din vară, care anticipa aceste vârfuri inflaționiste, menționând că instituția a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% în ședințele din august, octombrie și noiembrie 2025.
În contextul actual, Marinescu a subliniat că abordarea de tip 'wait-and-see' nu reprezintă pasivitate, ci o monitorizare atentă a condițiilor macroeconomice. "Politica monetară trebuie să rămână credibilă și eficientă, iar orice acțiune trebuie să fie proporțională cu realitățile economice", a afirmat el. Românii care au economii simt efectele scăderii puterii de cumpărare, în timp ce cei îndatorați se simt mai ușurați de creșterea inflației.
Inflația anuală a fost în creștere, atingând 9,9% în ultimele luni, dar BNR se așteaptă ca tendința să se inverseze în 2026, pe măsură ce efectele măsurilor fiscale se vor estompa. "Estimăm o corecție abruptă a inflației", a adăugat Marinescu, subliniind că majorarea dobânzii nu ar fi justificată în acest moment. O eventuală reducere a dobânzii ar putea duce la dezancorarea așteptărilor de inflație, ceea ce ar compromite credibilitatea BNR.
În 2025, economia României a început să se confrunte cu o scădere a cererii, iar proiecțiile pentru 2026 sugerează un deficit de cerere comparabil cu cel din criza financiară din 2009. Marinescu a explicat că BNR va continua să monitorizeze atent economia și să aștepte dovezi clare că inflația scade, înainte de a lua în considerare o reducere a dobânzii-cheie. El a subliniat că politica monetară trebuie să fie predictibilă și consistentă, având în vedere complexitatea actualelor condiții economice.
De asemenea, viceguvernatorul a invocat teoria cantitativă a banilor a lui Milton Friedman, care afirmă că inflația este întotdeauna un fenomen monetar. Astfel, creșterea masei monetare în România s-a realizat în special prin creditul guvernamental, ceea ce a dus la o inflație de bază încă ridicată. Marinescu a concluzionat că, în perioada următoare, BNR va continua să prioritizeze stabilitatea prețurilor și ajustarea fiscal-bugetară, subliniind că orice alunecare a ratingului ar afecta negativ perspectivele de dezvoltare ale țării.
"Inflația este acum înaltă, dar deviațiile actuale vor fi depășite curând", a conchis viceguvernatorul BNR, asigurând că anticipațiile de inflație pe termen mediu rămân ancorate.
BNR urmează să comunice constant despre evoluțiile economice și să acționeze în consecință pentru a menține stabilitatea financiară în România.