Efecte negative pe termen lung
Consiliul Concurenței a avertizat că plafonarea prețurilor la alimente, implementată prin OUG nr. 67/2023, a depășit termenul legal de doi ani, amplificând riscurile de efecte nefavorabile asupra pieței. "Conform Legii concurenţei, o astfel de măsură este justificată doar de situaţii absolut excepţionale, precum crize, dezechilibre majore între cerere şi ofertă sau disfuncţionalităţi evidente ale pieţei", a declarat instituția într-un raport recent. Aceasta subliniază că, în ciuda intențiilor pozitive, durata prelungită a schemei de sprijin ar putea genera efecte imprevizibile pe termen lung.
Analizând evoluția prețurilor, Consiliul Concurenței a constatat că, în majoritatea cazurilor, produsele alimentare vizate de plafonare au înregistrat reduceri de prețuri, ceea ce a avut un impact favorabil asupra consumatorilor. Totuși, specialiștii au identificat un efect colateral semnificativ, cunoscut sub numele de efectul waterbed, care ar putea duce la creșterea prețurilor altor categorii de produse. Aceasta sugerează că retailerii ar putea compensa scăderea profitabilității prin majorarea prețurilor la alte produse, alimentare și nealimentare.
„O astfel de redistribuire a adaosurilor și reașezare a prețurilor în alte condiții decât cele de piață poate genera, pe o perioadă îndelungată de timp, și alte adaptări ale jucătorilor, ceea ce ar putea conduce la dezechilibre majore pe verticală și orizontală”, au avertizat experții. Pe lângă aceasta, analiza Consiliului arată că, deși prețurile produselor alimentare de bază au scăzut, prelungirea măsurii de plafonare ar putea provoca distorsiuni semnificative pe termen lung.
În ceea ce privește efectele recente ale creșterii TVA din august 2025, analizele autorității au indicat o tendință de scădere a prețurilor, influențată de sezonalitate, dar perspectivele pe termen lung rămân îngrijorătoare. Conform datelor oficiale, indicele prețurilor de consum (IPC) a atins valori mari, dar se pare că vârful inflației a trecut. Aceasta ridică întrebarea dacă menținerea plafonării ar mai fi justificată în contextul actual al economiei.
De asemenea, analiza datelor din perioada 2020 – semestrul I 2025 relevă o creștere a adaosurilor comerciale, accelerată în 2023, ceea ce confirmă efectul waterbed și impactul altor factori economici, cum ar fi creșterile de costuri logistice și energie. Într-o piață competitivă, retailerii nu pot absorbi aceste costuri fără a transfera presiunea asupra altor produse.
Fără o strategie clară de ieșire din această situație, Consiliul Concurenței avertizează că măsura de plafonare ar putea deveni o frână pentru funcționarea normală a pieței, afectând astfel consumatorii pe care se presupune că îi protejează.
Aceste concluzii subliniază necesitatea de a evalua periodic eficiența măsurilor de reglementare și de a adapta politicile în funcție de evoluțiile economice actuale.