Criză de siguranță în România
În mai puţin de treizeci de zile, România a fost zguduită de o serie alarmantă de explozii şi incidente grave legate de gaze, soldate cu victime, clădiri distruse şi comunităţi întregi evacuate. De la Bucureşti la Dej, Râmnicu Sărat şi Balş, aceeaşi poveste se repetă: deflagraţii, detonaţii, oameni răniţi sau ucişi şi un sentiment crescând de nesiguranţă. În tot acest timp, nicio măsură clară care să prevină următoarea tragedie. România pare să funcţioneze pe muchie de cuţit, iar fiecare zi în care tăcerea şi pasivitatea persistă adânceşte o potenţială criză de siguranţă, pe care nimeni nu ar trebui să o ignore”, consideră Dumitru Chiseliță, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).
Acesta a realizat o analiză a incidentelor petrecute în perioada 17 octombrie - 16 noiembrie 2025, găsind şapte incidente majore legate de gaze, inclusiv explozii, incendii sau avarii la reţelele de gaze, în oraşe precum Bucureşti, Voluntari, Năvodari, Dej, Râmnicu Sărat şi Balş. Prima dintre aceste tragedii a avut loc pe 17 octombrie în Bucureşti, unde o explozie puternică într-un bloc de 8 etaje a dus la trei morţi şi peste zece răniţi.
Pe 19 octombrie, în Voluntari, un incendiu la două maşini s-a extins la o conductă de gaze, provocând evacuarea a 58 de persoane, dar fără victime. În 25 octombrie, s-au depistat scurgeri de gaze la reluarea alimentării în Bucureşti, iar pe 27 octombrie, la Năvodari, o conductă de gaz a fost ruptă în urma unui accident rutier, necesitând evacuarea urgentă a 30-50 de persoane.
Un alt incident grav a fost raportat pe 1 noiembrie în Dej, unde o explozie într-o locuinţă a dus la moartea unui bărbat, iar pe 2 noiembrie, în Râmnicu Sărat, o explozie cauzată de acumulare de gaz a determinat evacuarea a aproximativ 50 de persoane. Ultimul incident a avut loc pe 13 noiembrie în Balş, unde o explozie într-o garsonieră a provocat arsuri la două persoane.
„Ceea ce amplifică frustrarea este că, deşi fiecare incident în parte a generat o intervenţie punctuală ale pompierilor, distribuitorilor de gaze şi poliţiei, nu s-a conturat o reacţie fermă la nivel naţional, care să pună întrebările fundamentale: Cum este posibil ca, într-o ţară cu 3,5 milioane de locuinţe conectate la gaze să nu se propună un plan clar de prevenire a incidentelor în sectorul gazelor?”, se întreabă Chiseliță.
El subliniază că absenţa unor măsuri de anvergură este problema reală, care ar putea preveni repetarea acestor evenimente. „Nu a fost anunţat un program naţional de verificare urgentă a instalaţiilor de gaz în blocurile vechi, nu s-a discutat despre detectoarele automate de gaz, iar un raport integrator care să analizeze cauzele comune ale incidentelor nu a fost comunicat public. Fără aceste acţiuni, reacţia autorităţilor pare fragmentată şi lipsită de viziune”, afirmă specialistul în energie.
De asemenea, comunicarea oficială a rămas minimă, fiind orientată strict pe incidente. Nicio instituţie nu a oferit o sinteză publică a riscurilor, iar cetăţenii au aflat fragmente de informaţii doar din ştiri disparate. „În lipsa unui mesaj coordonat, cetăţenii rămân cu impresia că siguranţa lor depinde mai mult de noroc decât de un sistem de supraveghere robust”, a adăugat Chiseliță.
Acesta concluzionează că seria de incidente nu este o coincidenţă, ci un simptom al unui sistem vulnerabil, construit pe infrastructură îmbătrânită şi o lipsă de profesionalism. „Exploziile nu sunt accidente inevitabile, ci consecinţe previzibile ale unei lipse de acţiune sistemică. Problema nu este ceea ce s-a făcut în fiecare caz, ci ceea ce nu s-a făcut între cazuri.
Până când nu vor apărea măsuri structurale, românii vor continua să trăiască cu sentimentul că riscul este omniprezent”, încheie preşedintele AEI.