Criza bugetară în Rusia
Rusia se confruntă cu o criză bugetară severă, care afectează capacitatea sa de a susține eforturile de război împotriva Ucrainei. La începutul lunii octombrie, guvernul rus a publicat proiectul bugetului federal pentru perioada 2026-2028, în care sunt expuse prioritățile președintelui Vladimir Putin. Potrivit politicianului de opoziție Vladimir Milov, citat de Kyiv Independent, „situația bugetară a Rusiei este departe de a fi normală”. Milov, care a fost consilier economic al guvernului rus, a adăugat că pentru a menține funcționarea mașinii militare, Rusia are nevoie de mult mai mulți bani, care pur și simplu nu există.
Expertul economic Vladimir Dubrovskiy, de la Centrul pentru Cercetări Sociale și Economice din Ucraina, a declarat că deficitul bugetar este „cea mai gravă problemă economică și politico-economică a Rusiei”. Țara se confruntă cu șapte ani consecutivi de deficit bugetar ridicat, depășind 2% din PIB, o situație nemaivăzută din 1999. În acest context, guvernul rus a renunțat la obiectivul de a menține deficitul sub 1% din PIB, iar pentru 2025, deficitul prognozat a crescut la 2,6%.
Benjamin Hilgenstock, șeful departamentului de cercetare macroeconomică și strategie al Institutului KSE, a subliniat că deficitul prognozat pentru 2025 este semnificativ și că estimările pentru 2026 sunt probabil nerealiste. El a afirmat că, în eventualitatea continuării războiului, deficitul va crește semnificativ, iar Moscova rămâne exclusă de pe piețele financiare internaționale din cauza sancțiunilor, fiind dependentă de împrumuturile interne.
Kremlinul a fost nevoit să limiteze cheltuielile militare pentru a-și menține conturile sub control, dar guvernul nu mai publică date reale, ci doar prognoze. De exemplu, cheltuielile pentru apărare ar urma să scadă ca pondere în PIB de la 6,3% în 2025 la 5,5% în 2026 și mai departe la 4,7% în 2028. Milov a menționat că aceste cifre ascund o problemă mai profundă, afirmând că complexul militar-industrial se confruntă cu dificultăți financiare.
Serghei Chemezov, directorul general al Rostec, a recunoscut că rentabilitatea producției scade, lăsând puține fonduri pentru dezvoltare. Milov a subliniat că Rusia poate susține doar un război limitat, bazându-se pe atacuri cu drone și rachete, dar a avertizat că această situație nu poate continua pe termen lung.
În plus, mai multe regiuni din Rusia, inclusiv Sankt Petersburg și Tatarstan, au redus bonusurile pentru recrutarea voluntarilor, reflectând criza bugetară mai amplă. Deși Kremlinul a recurs la stimulente financiare, aceasta nu este o soluție pe termen lung, iar Rusia se confruntă cu opțiuni limitate pentru a finanța deficitul bugetar.
Fondul Național de Avere, odată principalul tampon fiscal, s-a redus semnificativ, iar împrumuturile interne prin obligațiuni de stat devin imposibile din cauza randamentelor extrem de ridicate. Mark Stalczynski, analist senior la RAND, a remarcat că guvernul a majorat impozitele pentru a compensa cheltuielile de apărare, dar veniturile rezultate sunt insuficiente.
Milov a subliniat că sancțiunile occidentale au un impact semnificativ asupra economiei ruse, iar Europa ar trebui să accelereze eliminarea treptată a energiei rusești pentru a perturba capacitatea de război a Rusiei. De asemenea, Vasily Astrov, economist senior la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena, a menționat că performanța fiscală a Rusiei este afectată de prețurile globale mai mici ale petrolului și o rublă supraevaluată, ceea ce reduce veniturile din exporturi.
În concluzie, criza bugetară a Rusiei are implicații semnificative pentru capacitatea sa de a continua războiul împotriva Ucrainei. Cu opțiuni limitate pentru finanțarea deficitului și o dependență crescută de împrumuturi interne, viitorul economic al Rusiei rămâne incert, iar efectele sancțiunilor internaționale continuă să se resimtă în mod sever.
Pe termen lung, Rusia ar putea fi constrânsă să reevalueze strategia militară și economică pentru a face față acestor provocări.