Exercițiu militar NATO recent
După retragerea a 800 de militari SUA de la Baza Mihail Kogălniceanu la finalul lunii trecute, apărarea României în fața agresiunii ruse depinde de sprijinul trupelor Franței. Potrivit cerințelor NATO, Franța trebuie să desfășoare o divizie pregătită de război pe flancul estic în 30 de zile până în 2027. La Cincu, 5.000 de militari NATO s-au adunat pentru a apăra „țara lui Dracula” de un nou inamic. În munții împăduriți ai României, două elicoptere franceze PUMA au coborât din nori. Tancurile și mortierele s-au poziționat pe dealuri. Iar avioanele supersonice și dronele străbat cerul. Este exercițiul militar anual „Dacian Fall”.
Teoretic, inamicul imaginar ar fi trebuit să fie Rusia. În realitate, cel mai mare inamic este „TIMPUL”. Maj. Gen. Dorin Toma, comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, spune că misiunea acestui scenariu este „descurajarea” Rusiei lui Vladimir Putin. De la invazia rusă a Ucrainei, Rusia găzduiește un grup de luptă multinațional al NATO condus de Franța. Din acesta mai fac parte trupele Spaniei, Belgiei și ale Luxemburgului.
Unei nave franceze i-a luat două zile să ajungă în Grecia și încă 2-3 zile pentru a traversa Bulgaria. I-a luat 5 zile aproape pentru a sosi în România în cadrul exercițiului militar. Alte trupe s-au deplasat cu cinci aeronave, 11 trenuri și 15 convoaie. Însă, transportul cu trenul a fost puțin mai dificil. În timp de pace, trupele militare nu au prioritate la traversarea frontierei, a spus generalul Maxime Do Tran. Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare o propunere pentru a ușura deplasarea personalului militar și a armamentului.
La fața locului, pe durata exercițiului, au fost desfășurate avioanele germane Eurofighter, avioanele F-16 ale României, lansatoare HIMARS de la americani, obuzierele autopropulsate franceze Caesar și sisteme de apărare aeriană Mistral. Pentru prima oară, ofițerii români au testat dronele turcești Bayraktar TB2, precum și alte drone sinucigașe și modele FPV utilizate la scară largă în Ucraina. România a investit miliarde de dolari pentru a primi tancuri M1 Abrams până în 2027 și aeronavele de luptă F-35 de generația a cincea de la SUA. Din păcate, aeronavele ajung abia din 2031-2032 în România, în condițiile în care oficialii europeni avertizează că Rusia ar putea ataca NATO până în anii 2029-2030.
800 de soldați americani au fost retrași de administrația Trump pentru a fi redislocați în Kentucky. Astăzi, mai are doar 1.000 de militari americani. SUA și-au schimbat prioritățile, concentrându-se mai degrabă pe protejarea frontierelor de imigranții ilegali și pe regiunea Indo-Pacific, vulnerabilă în fața amenințării Chinei. Secretarul general al NATO Mark Rutte, Donald Trump și oficialii de la conducerea României nu au părut afectați că flancul estic al NATO ar putea deveni mai vulnerabil.
„Pentru cei din tranșee, nu este o problemă. Dar ca simbol politic, unii se tem că asta l-ar putea încura Putin să-și încerce norocul”, a declarat un ofițer militar român de rang înalt pentru POLITICO. Anca Agachi, analist politic la institutul de cercetare RAND, a declarat că NATO trebuie să transmită un semnal de descurajare prin exerciții de amploare. Rusia dispune de o armată de 1,32 milioane de militari activi și de 2 milioane de rezerviști. România are numai 90.000 de militari activi în forțele terestre, navale și aeriene. Și mai are numai 55.000 de rezerviști. Ultima oară când România a înfruntat o invazie rusească a fost în anul 1944, pe durata celui de-al Doilea Război Mondial.
Dictatorul sovietic Iosif Stalin a trimis aproape 7 milioane de militari pe Frontul de Est să „elibereze” statele est-europene de sub influența Germaniei naziste. Pe toată durata războiului, Armata Roșie a avut în total 34 milioane de soldați. Estimativ, între 8 și 11 milioane de sovietici au murit în total. Pentru a ocupa România în 1944, Stalin a trimis un milion de soldați sovietici. Aproximativ 1 milion de soldați români, cu sprijin din partea armatei a 6-a Germană din partea Axei, au luptat împotriva invadatorilor sovietici. Armata Română a luptat și a rezistat din 5 martie 1944 până pe 24 septembrie 1944. În urma Loviturii de stat de la 23 august 1944, când regele Mihai al României a decis arestarea conducătorului și prim-ministrului fascist Ion Antonescu.
România a încetat relațiile cu Axa și a început colaborarea militară cu URSS, precum și tratativele de armistițiu cu Aliații. Aproximativ 500.000 de militari români au fost uciși, răniți sau deportați (22.000 militari români a fost deportați în Siberia). Uniunea Sovietică a ocupat țările est-europene și a instaurat regimuri comuniste de lungă durată până la prăbușirea acestora din 1989. Istoricul Florin Constantiniu susține că lovitura de stat de pe 23 august 1944 a scurtat durata celui de-al Doilea Război Mondial în Europa cu 6 luni.
Capitularea României a dus la prăbușirea frontului estic susținut de Axa fascistă, determinând și retragerea Bulgariei pe 26 august 1944.