Impactul asupra românilor
Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că nivelul de trai al românilor a scăzut în ultimele șase luni, pe fondul unei inflații de 10%. Potrivit acestuia, puterea de cumpărare s-a redus semnificativ, în special pentru familiile cu venituri mici, în urma măsurilor de austeritate, așa cum a raportat Mediafax. "Trebuie să spunem foarte clar că românii o duc mai rău, în momentul ăsta, față de acum, să zicem, șase luni. Faptul că avem o inflație de 10%, asta înseamnă că fiecare român cumpără cu 10% mai puțin decât putea să cumpere și pentru unii dintre ei, care erau la limită, asta este chiar foarte dificil", a declarat președintele la un post de televiziune.
Nicușor Dan explică faptul că România a fost nevoită să adopte măsuri rapide pentru reducerea deficitului, întrucât investitorii internaționali avertizau cu retragerea capitalului. "România este împrumutată de niște fonduri de investiții, bănci, și oamenii ăștia au spus: nu reduceți deficitul, unii dintre noi se vor retrage, alții dintre noi vă vor împrumuta și mai scump", a punctat Nicușor Dan. Președintele subliniază că, fără aceste intervenții, inflația ar fi putut ajunge la 20–30% în cazul retragerii investitorilor.
Deși situația actuală este complicată, șeful statului consideră că economia românească are oportunități importante în următorii ani. "O să mai avem 2026, care o să fie dificil, dar din 2027 există toate speranțele de creștere pentru economia românească", a mai spus Nicușor Dan. Potrivit INS, inflația a fost de 10,2% în luna octombrie 2025, în creștere față de 9,6% în septembrie 2025, ceea ce subliniază deteriorarea puterii de cumpărare.
Președintele amintește că, în afară de măsurile deja aplicate, nu sunt anunțate alte schimbări majore pentru populație. Totuși, există taxe care vor intra în vigoare în 2026. "O să mai existe niște taxe care au fost deja anunțate, de exemplu, taxa pe proprietate, care a fost votată în august de Parlament și care o să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. (…) Va mai fi o mică afectare a veniturilor la început de 2026 și cam asta ar trebui să fie tot", a adăugat Nicușor Dan.
O altă prioritate a administrației este pregătirea bugetului pentru 2026, perioadă în care statul va fi obligat să reducă o parte dintre cheltuieli. Conform Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a fost de 4,5% din PIB în 2025, fiind necesare măsuri de austeritate pentru a evita o criză economică.
Întrebat dacă măsurile guvernamentale au fost un eșec, Nicușor Dan afirmă că, la nivel macroeconomic, România a evitat un scenariu periculos. "Dacă ne uităm macro, a fost un succes. România a evitat retrogradarea pe piețele financiare la o categorie nerecomandată investitorilor. Asta a fost evitat și nu se mai pune problema să ne întoarcem acolo", a punctat președintele.
Totuși, Nicușor Dan admite că impactul asupra populației a fost unul dificil: "Dacă privim modul în care măsurile astea au afectat viața oamenilor, aici putem să vorbim, poate că lucrurile puteau să fie făcute altfel, astfel încât efectul pe viața oamenilor să fie mai mic". Această observație subliniază un aspect crucial al politicilor de austeritate, care au fost criticate de economiști și analiști pentru efectul lor nociv asupra celor mai vulnerabile categorii de populație.
Pe lângă măsurile de austeritate, este important de menționat că România trebuie să continue să atragă investiții străine pentru a susține creșterea economică pe termen lung. Conform Eurostat, România a înregistrat o creștere a investițiilor străine directe de 5% în 2024, însă este necesar ca acest trend să se mențină și în anii următori pentru a evita stagnarea economică.
În concluzie, deși măsurile de austeritate au avut un impact negativ asupra nivelului de trai al românilor, președintele Nicușor Dan consideră că acestea au fost necesare pentru a stabiliza economia pe termen lung. Cu toate acestea, se așteaptă un an 2026 dificil, iar autoritățile vor trebui să gestioneze cu atenție impactul acestor măsuri asupra populației pentru a evita o criză socială și economică mai profundă.
Este esențial ca guvernul să comunice transparent despre măsurile viitoare și să asigure protecția celor mai vulnerabili în fața acestor schimbări.