Acuzații și reacții în lanț
Un scandal fără precedent zguduie comunitatea medicală din România, după ce președintele Societății Române de Anestezie-Terapie Intensivă (SRATI), dr. Șerban Bubenek, a cerut ca medicul Iuliu Torje să fie declarat „persona non-grata” la orice manifestare organizată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și de Colegiul Medicilor din România, acuzându-l că „defăimează și jignește în mod repetat medicii români”, mai ales pe cei din specialitatea ATI. Potrivit lui Bubenek, Torje a fost student repetent la Facultatea de Medicină din Oradea și, ulterior, s-a mutat la Sibiu pentru a finaliza studiile, plecând apoi în Germania, unde ar fi devenit medic specialist ATI. „Dr. Iuliu Torje este un hater tânăr (sub 40 ani) al medicilor din România, în special al medicilor din specialitatea ATI, pe care îi atacă, îi defăimează și îi jignește în mod mișelesc și repetat începând cu anul 2020 (Pandemia!)”, a declarat Bubenek, conform news.ro. El a adăugat că referințele despre Torje în Web of Science-ISI Thomson sunt modeste și nu atestă aceste pretenții.
Bubenek a menționat că Torje nu este membru al Colegiului Medicilor din România și nu are drept de practică în țară. De asemenea, a subliniat că mai mulți medici ATI din cadrul Clinicii ATI 1 a Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr C.C. Iliescu” s-au retras de la evenimentul Congresului EST (Emergency Surgery & Trauma) din cauza participării lui Torje. Într-o scrisoare deschisă adresată rectorului UMFCD, Viorel Jinga, și președintelui CMR, Cătălina Poiană, Bubenek a cerut retragerea acreditării CMR acordată evenimentului și a oricăror evenimente la care participă Torje, pe care l-a caracterizat ca „haterul medicilor români”.
În replică, medicul Iuliu Torje a respins categoric acuzațiile, numindu-le „aberante și complet rupte de realitate”. „Această postare reprezintă prima parte a răspunsului meu public la scrisoarea transmisă de conducerea SRATI, o scrisoare în care sunt defăimat în mod repetat, prin afirmații care nu doar că sunt absolut nefondate, dar depășesc orice limită a unui dialog profesional”, a transmis Torje pe Facebook. El a explicat că a absolvit medicina în 6 ani și a obținut diferite specializări în Germania, unde profesează din 2016.
Torje a detaliat parcursul său profesional, menționând că a obținut titlul de medic specialist anesteziolog în 2023 și este coordonator al unui centru ECMO cu activități internaționale. Torje a acuzat SRATI că face presiuni asupra Ministerului Sănătății pentru a-l revoca din funcția de consilier onorific, afirmând că nu a fost revocat oficial. În contextul acestui conflict, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că nu vrea ca ministerul să fie implicat în acest scandal, subliniind că este vorba despre un conflict între doi medici. „Nu a fost revocat, dar astăzi îl revoc, pentru că a intrat în acest scandal național în care ministrul Sănătății nu vrea să fie asociat sau implicat”, a afirmat Rogobete.
Această dispută a generat reacții variate în rândul comunității medicale, unii susținându-l pe Torje, alții pe Bubenek. Criticii lui Bubenek susțin că acuzațiile sale sunt excesive și că atacurile la adresa lui Torje reflectă o încercare de intimidare. De cealaltă parte, susținătorii lui Bubenek consideră că este important ca medicii să fie protejați de defăimare și atacuri nejustificate.
Conflictul evidențiază tensiunile existente în comunitatea medicală românească, mai ales în contextul pandemiei, și nevoia de a aborda problemele de integritate profesională și de comunicare între medici. De asemenea, acest incident scoate în evidență provocările cu care se confruntă medicii români, atât în țară, cât și în diaspora, și necesitatea de a menține un dialog constructiv și respectuos în rândul profesioniștilor din sănătate.
În concluzie, este esențial ca autoritățile și organizațiile profesionale să găsească metode eficiente de mediere a conflictelor și de protejare a reputației medicilor, în contextul în care atacurile și acuzațiile nefondate pot afecta nu doar carierele indivizilor, ci și încrederea în sistemul medical românesc.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa evoluția acestui scandal și eventualele măsuri care vor fi luate de instituțiile de sănătate publică pentru a restabili ordinea și respectul în comunitatea medicală românească.