Dispută internă fără precedent
Scandal ccr: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Surse din interiorul Curții Constituționale (CCR) au dezvăluit o dispută fără precedent legată de motivarea deciziei prin care legea privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost declarată neconstituțională. Pe 14 noiembrie 2025, judecătorii au descoperit că paragrafele 191–220 au fost incluse în documentul final fără acordul majorității de cinci judecători care au votat soluția de neconstituționalitate extrinsecă. Conform acestor surse, judecătorii au aflat despre conținutul final abia după publicare și au fost „șocați” de apariția unor considerații care au atins fondul, în condițiile în care soluția s-a bazat exclusiv pe lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Fragmentele contestate discută despre urgența bugetară, raportarea la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și marja de apreciere a legiuitorului în domeniul pensiilor de serviciu. Aceste teme au fost invocate politic ulterior, generând o interpretare conform căreia „CCR a spus că legea e în regulă, lipsește doar avizul CSM.” Judecătorii care au votat soluția consideră că această interpretare este eronată și rezultatul acelor pasaje neasumate.
Decizia majoritară a fost pronunțată de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Cochină. Gheorghe Stan a semnat o opinie concurentă, în timp ce opinia separată a fost semnată de Simina Tănăsescu (președinta CCR), Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș. Potrivit informațiilor disponibile, judecătorii din majoritate ar fi solicitat o erată pentru a corecta o „eroare materială” și pentru a republica decizia în forma agreată, fără paragrafele contestate.
Între timp, în presă au apărut atacuri concertate la adresa judecătoarei Mihaela Cochină, care a votat împotriva legii pe tema locuinței de serviciu. Sursele sugerează că, după aceste episoade, Cochină nu ar mai fi susținut rectificarea, alăturându-se minorității formate din ceilalți judecători. Relatările indică două zile tensionate în interiorul Curții, cu acuzații și replici dure, culminând cu amenințări cu plângeri penale.
Controversele s-au amplificat în jurul paternității unor pasaje, despre care se susține că ar fi fost redactate de judecătoarea Laura-Iliana Scântei, apropiată de premierul Bolojan. Există suspiciuni că aceste pasaje au fost incluse în motivare sub presiunea politică, ceea ce a generat o criză de încredere în rândul judecătorilor.
Decizia CCR a anulat legea pe baza nerespectării procedurii de avizare la CSM, considerată o garanție esențială a independenței justiției. Considerentele detaliate au vizat solicitarea prematură a avizului și imposibilitatea comprimării termenului de 30 de zile. Pasajele contestate, deși nu au influențat dispozitivul, sugerează o compatibilitate a procedurii de angajare a răspunderii Guvernului cu Constituția.
Această include a alimentat interpretări politice conform cărora legea ar fi „bună pe fond”, având în vedere că a fost anulată doar dintr-o eroare procedurală. Judecătorii majoritari susțin că pasajele nu le aparțin sau nu au fost agreate, iar controlul de fond rămâne deschis pentru o eventuală viitoare lege.
Legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, contestată de Înalta Curte și organizațiile profesionale. În sistemul judiciar, au avut loc adunări generale și proteste critice față de schimbările propuse, invocând riscurile asupra independenței justiției. Sesizările au fost împletite cu atacuri asupra procedurii, invocând încălcarea rolului CSM.
Curtea a reținut temeinicia exclusivă a motivelor extrinseci legate de aviz și a anulat legea, fără a tranșa criticile intrinseci. Această situație a dus la disputa actuală, cu diverse interpretări din partea actorilor politici. O parte a judecătorilor consideră că paragrafele contestate nu le aparțin, iar controlul de fond rămâne deschis.
Solicitarea de erată, abandonată între timp, lasă în picioare forma actuală a motivării, însoțită de o criză de încredere între judecători. Actuala situație rămâne neschimbată, iar puterea executivă trebuie să urmeze procedura de avizare la CSM pentru orice nou proiect, conform cerințelor stabilite de Curte.
Paragrafele contestate nu pot fi invocate ca jurisprudență în cazul unei viitoare analize pe fond a unui nou proiect.