Impactul sistării angajărilor
Reformele bolojan: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Sistarea angajărilor în toate instituțiile publice din România a afectat profund sistemul penitenciar, care se confruntă cu un deficit major de personal. Potrivit șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Bogdan Burcu, dintr-un necesar estimat la 20.000 de angajați, în prezent, sistemul dispune de doar 13.314 angajați. "Necesarul de angajări a fost stabilit în urma unui proiect comun cu sindicatele, proiect finanțat cu fonduri nerambursabile", a declarat Burcu. Această situație a dus la o soluție inedită: utilizarea deținuților în roluri de pază pentru a compensa lipsa de personal, o practică reglementată de o lege din 1969.
Conform legii menționate, anume Legea 23/1969, condamnații care demonstrează o conduită exemplară și care au executat cel puțin o parte din pedeapsă pot fi folosiți pentru supravegherea altor deținuți. În prezent, 128 de deținuți, inclusiv unul condamnat pentru omor, au fost „promovați” în această funcție, având în vedere că au executat peste 15 ani din pedeapsă și mai au doar șapte luni până la eliberare. Acești deținuți beneficiază de recompense, cum ar fi scurtarea timpului de pedeapsă, la fiecare două nopți de muncă, considerându-se că au executat trei zile.
Articolele 10 și 11 din Legea 23/1969 stipulează că condamnații pot presta muncă fără pază în afara penitenciarului sau pot fi folosiți pentru supravegherea altor condamnați, cu anumite condiții. Cu toate acestea, cei condamnați pentru omor sau infracțiuni grave nu beneficiază de aceste reglementări. În ciuda acestor restricții, recent au fost introduse modificări care permit ca și condamnații pentru omor, cu pedeapsă aproape executată, să fie incluși în acest sistem.
Întrebările ridicate de această practică sunt multiple. Ce tip de autoritate au acești „deținuți-gardieni”? Surse din interiorul sistemului penitenciar au explicat că aceștia sunt echipați cu un fluier și un telefon, dar nu au capacitatea de a apela pe cineva din afară. Deținuții pot raporta observațiile lor dispeceratului, având astfel un rol activ în menținerea ordinii. Unele penitenciare, precum cele din Severin, au implementat un sistem combinat, unde o parte din posturi sunt ocupate de agenți, iar alte posturi sunt ocupate de deținuți, un model care se dovedește eficient în anumite condiții.
Potrivit conducerii ANP, sistemul penitenciar se pregătește să implementeze un sistem de digitalizare care va permite monitorizarea închisorilor prin camere video și senzori perimetrali. Această măsură ar putea îmbunătăți siguranța, dar și eficiența managementului penitenciar. În unele unități, se consideră că integrarea deținuților în roluri de pază contribuie la responsabilizarea lor, ceea ce ar putea reduce recidiva. Expertul în criminologie, Dr. Andrei Ionescu de la Universitatea din București, susține că „acordarea de încredere și responsabilitate poate modifica comportamentele și poate reduce riscurile de recidivă, așa cum se observă în sistemele penitenciare din Scandinavia".
Criticii acestui sistem subliniază riscurile morale și de siguranță. Există temeri că un deținut condamnat pentru omor poate avea un impact negativ asupra altor condamnați. De asemenea, se ridică întrebări legate de etica utilizării deținuților în roluri de pază, având în vedere că aceștia ar putea să nu aibă pregătirea necesară pentru a gestiona eventualele situații de urgență.
În concluzie, reforma propusă de Bolojan și implementarea sistemului de pază cu ajutorul deținuților reflectă o adaptare la criza de personal din penitenciare. Totuși, este esențial ca această practică să fie monitorizată atent și evaluată din perspective etice și de siguranță, pentru a asigura un mediu de detenție sigur și eficient.
Următorul pas ar trebui să fie o analiză detaliată a impactului acestei măsuri asupra comportamentului deținuților și asupra ratei de recidivă, în contextul unei eventuale extinderi a acestui sistem în viitor.