Controverse și cereri de demisie
Un protest organizat de organizațiile civice "Corupția Ucide" și "Rezistența" a avut loc vineri, 14 noiembrie 2025, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), cu scopul de a contestat deciziile controversate ale președintelui acestei instanțe, Lia Savonea. Protestatarii, în număr de aproximativ 1000, conform estimărilor G4Media, au scandat mesaje precum "Corupția ucide", "Demisia, Lia Savonea!" și "Nicușor, la CSM!". Potrivit organizatorilor, manifestarea a fost o reacție la "deriva gravă a sistemului judiciar", fiind cerută revocarea Liei Savonea și o "resetare morală" a justiției. "Deciziile luate de Savonea au subminat independența justiției și au favorizat corupția", a declarat Angi Șerban, activistă în cadrul protestului, subliniind cazuri controversate judecate de aceasta.
În ultimele săptămâni, România a fost martora unui val de eliberări controversate, iar protestele sunt alimentate de recentele declarații ale premierului Ilie Bolojan, care a confirmat că pensiile magistraților ar putea fi reduse. "Această situație a generat o nemulțumire profundă în rândul societății civile, care se teme că dreptatea nu mai este un principiu fundamental în justiția română", a adăugat Șerban. ÎCCJ, sub conducerea Liei Savonea, a solicitat recent mai multe fonduri pentru magistrați, în contextul reducerii pensiilor, ceea ce a stârnit critici suplimentare din partea protestatarilor.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a catalogat protestul ca o "escaladare fără precedent" a campaniei împotriva sistemului judiciar, susținând că manifestanții sunt manipulați de politicieni. "Reprezentanții clasei politice încearcă să instige opinia publică împotriva judecătorilor, generând riscuri pentru stabilitatea sistemului judiciar", a declarat un purtător de cuvânt al CSM. Această afirmație a fost contestată de organizatorii protestului, care au subliniat că acțiunile lor nu vizează întregul sistem judiciar, ci doar conduita Liei Savonea și a altor persoane influente din justiție.
Protestatarii au adus machete care o înfățișau pe Lia Savonea, unele având mesajul "Asigur protecție pentru corupție". Pe treptele ÎCCJ, avocați, inclusiv Daniel Caraman și George Moloman, s-au alăturat protestului, afișând mesaje de susținere pentru justiție, precum "Actul de justiție nu se negociază" și "Fără justiție populară".
Activitățile de protest au fost însoțite de o contramanifestație pro-Călin Georgescu, un fost candidat la președinție, care a strâns susținători care strigau "Georgescu președinte!". Această diviziune a arătat polarizarea opiniei publice în jurul subiectului justiției și al corupției în România.
Pe fondul acestor evenimente, organizațiile civice au lansat o petiție care a strâns aproape 50.000 de semnături, cerând revocarea Liei Savonea din funcția de președinte al ÎCCJ. Această petiție subliniază nemulțumirile față de "acțiunile de intimidare" ale CSM și față de deciziile judecătorești care au slăbit lupta împotriva corupției.
Într-un comunicat, CSM a răspuns criticilor, afirmând că atacurile publice împotriva judecătorilor reprezintă o amenințare la adresa independenței justiției. Aceștia au subliniat că, fără o reacție din partea legislativului, problema prescripției răspunderii penale ar fi fost gestionată mai eficient. De asemenea, CSM a anunțat că a depus plângere penală împotriva Oanei Gheorghiu, acuzând-o de incitare la ură și violență.
Protestul de vineri seara este parte a unei serii de manifestații care au avut loc în România în ultimele luni, reflectând tensiunile crescânde în sistemul judiciar și preocupările legate de integritatea acestuia. Organizațiile civile au reiterat că aceste acțiuni sunt esențiale pentru a asigura transparența și responsabilitatea în cadrul justiției române.
În concluzie, protestul împotriva Liei Savonea a evidențiat nemulțumirile tot mai mari ale societății civile față de sistemul judiciar, subliniind necesitatea unei reevaluări a conducerii și a politicilor din domeniu.
Următorii pași includ continuarea mobilizării cetățenilor în sprijinul unei justiții independente și transparente, precum și solicitarea de responsabilitate din partea actorilor politici.