Analiza lui Mugur Isărescu
Potrivit estimărilor publicate de Institutul Național de Statistică, produsul intern brut (PIB) al României a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III al acestui an, față de trimestrul precedent. Această evoluție vine după un avans mic de doar 1% în trimestrul II față de trimestrul I, ceea ce arată o frânare vizibilă a economiei. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, recunoaște în conferința în care a prezentat raportul pe inflație că efectele corecțiilor fiscale se simt în economie, însă insistă că acestea fac parte dintr-un program asumat și necesar pentru corectarea dezechilibrelor. „Poate să fie un semnal de alarmă, în sensul că se adeverește ceea ce era de așteptat. Când iei măsuri de corecție fiscală, se reduce cererea internă, cererea de consum. Bineînțeles că activitatea economică scade. Ce încercăm să facem împreună cu Guvernul… E un program comun, corecția este fiscală, dar și noi ne adaptăm politicile monetare în funcție de această corecție. E vorba de un program de corecție sprijinit de Uniunea Europeană, este să evităm recesiunea. Nu este ușor în general, când încerci să ieși dintr-o politică pro-ciclică, și asta încercăm acum. Pe parcursul a 2-3 ani s-a stimulat cererea și am ajuns să stimulăm producția pe plan extern, iar asta a însemnat lărgirea deficitului”, a precizat Isărescu.
Ce este, de fapt, o recesiune? Din punct de vedere tehnic, recesiunea este definită, în mod uzual, ca o perioadă în care o economie înregistrează două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut față de trimestrele anterioare. Altfel spus, o singură scădere trimestrială – cum este cea de -0,2% din trimestrul III – nu este suficientă pentru a declara oficial o recesiune. Este nevoie ca și trimestrul următor să marcheze o contracție a PIB pentru a vorbi de „recesiune tehnică”. Această distincție este importantă: o economie poate avea mici sincope sau încetiniri de scurtă durată fără a intra neapărat în recesiune, dacă ulterior își reia creșterea.
În pofida scăderii PIB-ului din trimestrul III, guvernatorul BNR se declară încrezător că România poate evita recesiunea tehnică: „Încercăm să evităm recesiunea, încercăm să ieșim dintr-o politică prociclică. Vă spun pe baza de speranță și experiență proprie: nu cred că vom avea două trimestre de creștere negativă, care înseamnă recesiune.”
Nici scumpirile nu se potolesc. Banca Națională estimează o inflație mai ridicată pe final de an decât prognoza anterioară. Au avut un impact mai mare decât se așteptau specialiștii BNR liberalizarea pieței de energie și măsurile de corecție fiscală. Însă, anul viitor inflația va scădea abrupt, a mai spus Isărescu. După trei luni consecutive în care inflația s-a apropiat de 10%, scumpirile mai persistă până la finalul anului – a anunțat guvernatorul Mugur Isărescu. Vom încheia anul 2025 cu o inflație de 9,6%, potrivit prognozei actuale, ușor mai scăzută decât cea din prezent. În ceea ce privește anul 2026, vedem o scădere abruptă în a doua jumătate a anului – până la 3,7%.
Banca Națională a revizuit astfel prognoza anterioară, care era ceva mai optimistă. A fost subestimat impactul liberalizării pieței de electricitate – care a dus la facturi duble pentru cei mai mulți români – dar și impactul măsurilor fiscale. Mai este un element care a dus la scumpiri mai mari decât cele estimate inițial: cum spun economiștii, atunci când vorbim prea mult despre inflație, riscăm să o alimentăm. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Un impact care e greu de măsurat, al anticipațiilor inflaționiste, e un mediu politic și social tensionat în țară și bineînțeles că toate aceste discuții împing creșterile de preț mai mult decât am anticipat noi în lunile de vară. Ușor-ușor inflația pe care o va resimți populația se duce sub nivelul afișat pentru an”.
Guvernatorul Băncii Naționale a vorbit și despre scăderea economică de 0,2% anunțată de INS pentru trimestrul al treilea. Încă un trimestru pe minus ar însemna că România intră în recesiune tehnică. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Eu vă spun acum, pe bază și de speranță și de experiență proprie: nu cred că vom avea două luni de creștere negativă, ceea ce ar defini recesiunea.
Dar oricum, chiar și în această variantă, pentru întreg anul creșterea economică este pozitivă.” Pe de altă parte, euro nu are șanse să mai scadă sub 5 lei, a mai spus Mugur Isărescu.