Revizuiri și estimări economice
Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III din 2025, comparativ cu trimestrul precedent, conform estimărilor semnal publicate vineri, 14 noiembrie 2025, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Această contracție vine după un avans de 1% în trimestrul II faţă de T1. „Datele arată o dinamică economică mai lentă în ultimele luni, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea creșterii pe termen lung”, a declarat economistul Cristian Păun, expert în politici economice la Universitatea din București.
Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, PIB-ul a înregistrat o creștere de 1,6% pe seria brută și de 1,4% pe seria ajustată sezonier. În perioada ianuarie-septembrie 2025, economia a crescut cu 0,8% faţă de perioada similară a anului trecut, pe seria brută, și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. INS a subliniat că aceste date sunt rezultatul unei revizuiri a seriei brute prin includerea estimării PIB-ului pentru trimestrul III 2025.
Conform INS, indicii de volum au fost revizuiți față de a doua variantă provizorie a PIB-ului pentru trimestrul II 2025, publicată în comunicatul de presă nr. 259 din 10 noiembrie 2025. Revizuirile au afectat rezultatele anterioare, dar nu au adus modificări semnificative pentru trimestrele anterioare. De exemplu, rezultatele trimestrului II 2024 au fost revizuite de la 100,4% la 100,6%, iar cele pentru trimestrul I 2025 de la 100,0% la 100,1%.
Pe lângă datele INS, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit estimările privind creșterea economică a României pentru 2025 la 1%, în scădere faţă de 1,6% previzionat anterior. De asemenea, Banca Mondială a publicat analize economice recente pentru Europa și Asia Centrală, care indică o creștere de doar 0,4% pentru economia românească în acest an, urmată de o estimare de 1,3% pentru anul următor.
La nivel local, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză din Bucureşti a anunțat estimări de creștere a PIB-ului de 0,6% pentru 2025 și de 1,2% pentru 2026. Această divergență între instituții reflectă incertitudinile economice și provocările cu care se confruntă economia românească, în special în contextul instabilității geopolitice și al inflației globale.
Economiștii sunt îngrijorați de această tendință, subliniind că o scădere a PIB-ului poate afecta investițiile și consumul pe termen lung. „Avem nevoie de politici economice mai proactive care să stimuleze creșterea și să asigure stabilitatea financiară”, a adăugat Păun. De asemenea, criticile vizează lipsa de coerență în politicile economice ale guvernului, care nu reușește să ofere un cadru favorabil pentru dezvoltare.
În concluzie, scăderea PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III 2025 pune sub semnul întrebării prognozele economice optimiste și subliniază necesitatea unor măsuri urgente pentru a revigora economia. Autoritățile ar trebui să reevalueze strategiile fiscale și să implementeze reforme structurale, pentru a asigura un climat favorabil investițiilor și pentru a susține creșterea economică.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa cum se va adapta economia românească la aceste provocări și dacă se vor materializa măsurile necesare pentru a îmbunătăți perspectivele pe termen lung.