Birocrația afectează atragerea specialiștilor
Mediul privat reprezintă subiectul principal al acestui articol. Companiile care se ocupă cu angajarea forței de muncă specializată din străinătate, esențială pentru dezvoltarea României, reclamă dificultățile întâmpinate în procedurile legislative privind imigrația. La începutul lunii noiembrie 2025, la Digi 24, ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat: „Având în vedere estimările privind evoluția pieței muncii, este necesar să avem mai multe locuri de muncă disponibile pentru cetățenii români.”
Una dintre principalele provocări pentru firmele care aduc specialiști din domenii strategice, precum inteligența artificială și energia verde, este că aceștia sunt incluși în contingentul anual de 100.000 de lucrători străini, alături de muncitori necalificați. Conform declarațiilor oficialilor de la Ministerul Muncii, există o posibilă reducere cu 10% a acestui contingent pentru anul 2026, ceea ce ar putea afecta grav angajatorii care depind de forța de muncă specializată.
Potrivit datelor oficiale de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), angajații înalt calificați din străinătate reprezintă doar 0,24% din totalul avizelor emise în primele opt luni ale anului 2025. La finalul anului 2024, România înregistra peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene, iar pentru anul 2025, plafonul de 100.000 de avize a fost menținut.
De asemenea, statisticile arată că în primele opt luni ale anului 2025, IGI a emis 71.921 de avize de angajare pentru străini. Majoritatea acestor avize au fost pentru lucrători permanenți, iar 185 au fost acordate angajaților înalt calificați. "Inspectoratul General pentru Imigrări continuă să sprijine angajatorii prin digitalizarea și eficientizarea procedurilor de emitere a avizelor", au transmis oficialii IGI.
Elena Antoneac, managing partner al Nestlers Group, o companie de consultanță pe imigrare, subliniază că procedurile pentru angajarea străinilor au devenit mai greoaie din 2017. "Procedura de aducere a unui angajat calificat în România durează, în medie, aproximativ 12 luni, dar poate ajunge și la 18 luni", a declarat Antoneac. "În prezent, programările pentru depunerea dosarului fizic sunt disponibile abia la sfârșitul lunii aprilie 2026."
După depunerea dosarului, se așteaptă între 30 și 45 de zile pentru aprobat, iar obținerea vizei de muncă poate dura între 2 și 4 luni, în funcție de țara de origine. "În cel mai bun caz, angajatul ajunge în România în septembrie, adică aproape un an de la momentul inițial", a adăugat ea.
Antoneac a evidențiat efectele întârzierilor: "Angajatorii își pierd răbdarea și pierd proiecte în valoare de milioane de euro. Economia globală se mișcă rapid, iar România nu își mai permite să piardă specialiști din cauza birocrației."
Conform expertului, cauzele întârzierilor sunt legate de capacitatea administrativă insuficientă a IGI. "Lipsa de personal generează întârzieri masive, iar autoritățile nu au implementat măsuri sistemice pentru a fluidiza procesul", a concluzionat Antoneac.
În 2022, Antoneac și partenerii din mediul privat au avut întâlniri cu reprezentanții IGI și Ministerului Muncii pentru a discuta despre blocajele din procesul de imigrare. "Răspunsul a fost că nu există suficienți angajați pentru a procesa dosarele, iar întrebarea pusă a fost: 'De ce nu angajați români?'", a spus ea.
Antoneac a subliniat că specialiștii străini nu îi înlocuiesc pe români, ci acoperă un gol real de competențe. "România are nevoie de o strategie națională pentru atragerea talentelor calificate, dar actualul contingent de 100.000 de avize nu face distincție între muncitorii necalificați și specialiștii în domenii strategice."
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România are proceduri de imigrare mult mai greoaie. Țări precum Germania și Irlanda au redus birocrația și au digitalizat procesele, ceea ce le permite să atragă mai ușor lucrătorii calificați. "Exemplele din aceste țări arată că parteneriatul public-privat este cheia succesului în atragerea talentelor", a concluzionat Antoneac.
În concluzie, România riscă să rămână în urmă în competiția pentru atragerea specialiștilor, iar reducerea contingentului de lucrători străini nu este o soluție viabilă.
Este necesară o regândire a strategiei naționale pentru a sprijini integrarea și munca legală a acestor angajați, contribuind astfel la dezvoltarea economiei românești pe termen lung.