Stabilitate valutară în România
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a făcut astăzi, 14 noiembrie 2025, o declarație surprinzătoare cu privire la cursul de schimb euro-leu, afirmând că nu există șanse ca euro să coboare sub pragul de 5 lei. „Vă fac o declarație, pe care de regulă nu o fac și pe care nu o face nimeni la Banca Națională: din vară aproape că n-am mai intervenit. Am intervenit doar de câteva ori ca să cumpărăm valută”, a declarat Isărescu, subliniind că stabilitatea cursului actual reflectă mai mult reacția piețelor la intrările de capital și la politica monetară a României.
Potrivit unui sondaj realizat de CFA România, 88% dintre analiștii participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Valoarea medie a așteptărilor pentru orizontul de 6 luni (aprilie 2026) este de 5,1216 lei pentru un euro, iar pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2026), estimările cresc la 5,1841 lei pentru un euro. Astfel, prognozele nu sunt optimiste pentru cei care se așteaptă la o apreciere a leului.
Isărescu a explicat că perioada de stabilitate a cursului se datorează intrărilor de capital și fondurilor europene, arătând că piețele sunt mulțumite de actuala combinație dintre nivelul ratei dobânzii la lei și cursul de schimb. „N-avem de ce să tulburăm piața!”, a afirmat acesta, sugerând că intervențiile BNR pe piața valutară au fost reduse semnificativ.
În plus, guvernatorul BNR a fost întrebat despre o posibilă majorare a TVA, la care a răspuns că nu este cazul să discutăm despre așa ceva, având în vedere că termenul de 3 luni de la ultima majorare este prea scurt pentru a evalua efectele. El a menționat că TVA-ul este un impozit regresiv, iar o creștere a acestuia ar afecta în mod disproporționat populația vulnerabilă.
Pentru ca leul să se aprecieze sub 5 lei, ar fi necesare câteva condiții simultane, dintre care cel puțin două ar trebui să fie puternice. Acestea includ o inflație semnificativ mai mică decât în zona euro, intrări mari de capital străin, o dorință clară din partea BNR de a întări moneda și o reducere a deficitului extern până la 3–4%. Din păcate, niciuna dintre aceste condiții nu este în prezent îndeplinită.
România se confruntă cu o inflație mai mare decât în zona euro, ceea ce afectează competitivitatea leului. De asemenea, deficitul de cont curent rămâne mare, având în vedere că importurile depășesc cu mult exporturile, ceea ce pune presiune pe cursul de schimb. Deși statul se împrumută frecvent, acest lucru atrage capital pe termen scurt, dar nu elimină presiunea de depreciere a leului.
În concluzie, declarațiile recente ale lui Mugur Isărescu subliniază o realitate economică complexă și provocatoare pentru România. Stabilitatea cursului valutar va depinde de evoluțiile economice interne și externe, iar perspectivele pe termen lung rămân incerte.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru definiția politicii monetare și fiscalității, iar analiștii și investitorii vor urmări cu atenție aceste aspecte pentru a evalua impactul asupra economiei românești.