Avertismente din partea CSM
Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), avertizează asupra unui fenomen pe care îl califică drept „fără precedent în spațiul occidental”: campanii politice și mediatice îndreptate împotriva judecătorilor. El susține că „în nicio țară occidentală, niciodată, puterea politică nu a instigat la demonizarea și exterminarea fizică a judecătorilor”, subliniind că astfel de acțiuni echivalează cu un atac direct asupra unei puteri a statului. Magistratul precizează că judecătorii nu sunt imuni la critică, dar insistă ca aceasta să fie una „informată” și „de bună credință”.
În opinia sa, protestele îndreptate împotriva actului de justiție sau împotriva judecătorilor pentru soluții care nemulțumesc o parte a publicului nu pot fi separate de încercarea de a delegitima o instituție fundamentală într-un stat democratic. Drăgușin consideră că manifestațiile recente nu mai pot fi încadrate în registrul criticii legitime, ci sunt expresia unei „campanii militare”, mai curând decât a uneia civile. Mesajul său lasă să se înțeleagă că presiunile exercitate în prezent asupra sistemului judiciar reprezintă o tentativă de „preluare cu forța a puterii judecătorești”.
Magistratul atrage atenția asupra faptului că degradarea încrederii în justiție și transformarea judecătorilor în ținte politice sunt incompatibile cu valorile occidentale și cu standardele statului de drept. În această cheie, el califică drept periculoase mesajele publice care încurajează demonizarea corpului profesional, chiar și atunci când vin din partea unor lideri politici de prim rang.
Pentru a argumenta că democrațiile consolidate tratează cu mare severitate intimidarea magistraților, Drăgușin oferă exemplul legislației din Statele Unite. El citează o lege federală din 1958, în vigoare și astăzi, care sancționează penal orice acțiune desfășurată cu scopul de a influența, obstrucționa sau intimida judecători, jurați, martori sau alți funcționari ai instanțelor. Textul incriminează explicit pichetarea, defilările sau demonstrațiile în proximitatea clădirilor judiciare ori a locuințelor magistraților, atunci când acestea urmăresc să afecteze administrarea justiției.
Potrivit legii americane, astfel de fapte se pedepsesc cu amendă sau cu până la un an de închisoare, iar dispoziția nu limitează în niciun fel dreptul instanțelor de a sancționa disprețul față de autoritatea judecătorească. Drăgușin sugerează că o astfel de abordare fermă reflectă importanța protejării independenței puterii judiciare și a bunei funcționări a instanțelor într-un stat democratic. Judecătorul notează că, în aceste sisteme, libertatea de exprimare coexistă cu reguli stricte menite să apere procesul de justiție de interferențe. Exemplul american este folosit pentru a sublinia diferențele față de ceea ce se întâmplă în prezent în România, unde instigarea la presiune asupra instanțelor, spune el, pare să fi devenit o practică tolerată.
În postarea sa, membrul CSM face referire și la reacțiile instituționale din spațiul european atunci când apar tentative de presiune politică asupra instanțelor internaționale. Drăgușin redă un mesaj oficial transmis în contextul unor atacuri la adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit căruia „dezbaterea este sănătoasă, dar politizarea Curții nu este”. Documentul subliniază că, într-o societate guvernată de statul de drept, niciun sistem judiciar nu ar trebui să se confrunte cu presiuni politice.
Mesajul avertizează că instituțiile care protejează drepturile fundamentale nu pot fi supuse ciclurilor politice, deoarece aceasta ar duce la erodarea stabilității pentru care au fost create. „Curtea nu trebuie folosită ca armă – nici împotriva guvernelor, nici de către acestea”, se arată în declarația citată de Drăgușin. Prin comparație, magistratul sugerează că atmosfera creată în România pune presiune pe puterea judecătorească într-un mod care contravine practicilor și standardelor europene. El transmite că, în condițiile în care instituțiile occidentale reacționează ferm la orice formă de intimidare, situația din țară ar trebui tratată cu aceeași seriozitate.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) avertizează din nou asupra intensificării atacurilor publice la adresa magistraților, în special a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, afirmând că aceste acțiuni riscă să afecteze grav independența justiției. Într-un comunicat transmis joi, Secția pentru judecători atrage atenția că ostilitatea publică generată în ultimele săptămâni este „amplificată și orchestrată de factorul politic”. Potrivit CSM, astfel de manifestări „au potențialul de a afecta încrederea publică în justiție și de a leza independența acesteia”.
Instituția semnalează că instanța supremă a devenit recent ținta principală a acestor campanii, fiind atacată în urma unor decizii judecătorești care au fost folosite drept pretext pentru „așa-zise dezbateri” ce au propagat informații false și denaturate. „Mai multe dintre deciziile pronunțate de instanța supremă fiind folosite ca prilej al unor așa-zise dezbateri în cadrul cărora sunt propagate informații false sau denaturate”, avertizează CSM, precizând că aceste demersuri urmăresc generarea unei „reacții emoționale puternice împotriva sistemului judiciar”.
Comunicatul subliniază că apelurile publice ale unor organizații neguvernamentale pentru contestarea președintelui Înaltei Curți și a judecătorilor instanței supreme depășesc limitele criticii legitime. „Demersul de contestare publică (...) constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției”, susține Secția pentru judecători. Reprezentanții CSM afirmă că presiunile publice exercitate asupra ÎCCJ „depășesc cu mult limitele unor pretinse critici constructive” și reprezintă „presiuni fără precedent la adresa justiției”.
În fața acestor tensiuni, CSM își declară „susținerea deplină” față de Înalta Curte, argumentând că denigrarea publică a instanței supreme afectează funcționarea întregului stat de drept. „Afectarea independenței acesteia (...) vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională”, se arată în document, care subliniază rolul fundamental al instanțelor în garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Secția pentru judecători amintește că instanțele „au obligația de a aplica legea și de a respecta deciziile Curții Constituționale”, fără a putea modifica sau completa cadrul legal. În acest sens, CSM indică faptul că impactul deciziei CCR privind prescripția răspunderii penale, intens dezbătut public în ultima perioadă, nu ar fi existat dacă Parlamentul ar fi acționat prompt. „Problematică prescripției răspunderii penale nu ar fi avut impactul actual (...) dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit cu promptitudine imediat după pronunțarea Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018”, se arată în comunicat, care amintește că legiuitorul a acționat „abia după 4 ani, fapt care a perpetuat efectele unei legislații neconstituționale”.
În opinia CSM, politicienii ar încerca acum să transfere responsabilitatea propriilor inacțiuni către judecători, alimentând ostilitatea publică. „În loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor”, se precizează în mesajul transmis.
Secția pentru judecători avertizează că independența magistraților nu poate face obiectul vreunei contestări publice și că atacurile la adresa justiției riscă să genereze efecte grave. „Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată”, afirmă instituția, care califică subminarea autorității judecătorești drept un atac direct la statul de drept.
„Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, concluzionează comunicatul.