Dezinformare în era AI
Videoclipurile virale care pretind că arată tineri recruți ucraineni în lacrimi în timp ce se îndreaptă spre front sunt generate de inteligența artificială, scrie DW. Într-unul dintre aceste clipuri, un tânăr soldat ucrainean plânge și spune: „Am fost mobilizat, mă îndrept spre Ceasov Iar. Ajutați-mă, nu vreau să mor. Am doar 23 de ani. Vă rog, ajutați-mă.” Aceste imagini au fost distribuite masiv pe rețelele de socializare, acumulând milioane de vizualizări și promovând mesajul că Ucraina recrutează tineri împotriva voinței lor pentru a înlocui pierderile de pe câmpul de luptă în contextul invaziei rusești în curs.
O căutare inversă a imaginii folosind capturi de ecran relevă că videoclipul a fost postat de sute de ori pe rețelele de socializare în zeci de limbi, inclusiv engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă și rusă. Cea mai virală versiune a videoclipului a apărut pe un cont X maghiar, unde a fost vizionat de cel puțin 1,8 milioane de ori. Potrivit unui expert în dezinformare, aceste videoclipuri sunt un exemplu clar de manipulare media.
Afirmația că „bărbații ucraineni de 23 de ani sunt recrutați și trimiși pe front” este falsă. Conform legislației ucrainene, vârsta minimă de recrutare a fost redusă de la 27 la 25 de ani în aprilie 2024, dar nu a fost niciodată de 23 de ani. De asemenea, DW a constatat că videoclipul este fals, fiind generat de inteligența artificială. Detaliile vizuale inexacte, cum ar fi o cască care nu se potrivește corect, sugerează că imaginea nu provine dintr-o filmare autentică.
Analiza de recunoaștere facială a arătat că chipul din videoclip îi aparține de fapt lui Vladimir Yuryevich Ivanov, un streamer rus din Sankt Petersburg, cunoscut online sub numele de Kussia88. Deși numele său pare inofensiv, „Kussia” înseamnă „terci” în rusă, iar numărul „88” este un cod neo-nazist care semnifică „Heil Hitler”. În plus, literele „IA” pot fi interpretate în cercurile extremiste ca „14”, referindu-se la cele „14 cuvinte” ale ideologului neonazist David Lane.
Numerele 1488 și 8814 apar în profilurile conturilor lui Ivanov pe TikTok și Boosty, o platformă rusă de abonamente. De asemenea, contul său de Twitch, care are peste 1,3 milioane de urmăritori, a fost suspendat temporar de mai multe ori în ultimele luni.
Videoclipul fals cu chipul lui Ivanov a apărut pentru prima dată pe canalul TikTok @fantomoko, care între timp a fost șters. Acest cont publica zeci de clipuri AI similare, toate prezentând presupusi soldați ucraineni plângând în vehicule militare. Majoritatea acestor videoclipuri au avut vizualizări de câteva mii, dar unele au depășit 800.000, iar cel mai popular a strâns peste 2,1 milioane de vizionări.
O altă figură care apărea frecvent în aceste filmări era Aleksei Gubanov, un critic al președintelui rus Vladimir Putin. Contactat de DW, Gubanov a declarat că nu are „absolut nicio legătură” cu clipurile. El a explicat că „toate au fost create de cineva care a folosit AI, fără consimțământul sau implicarea mea”. Gubanov a avertizat că aceste videoclipuri servesc ca instrumente de manipulare și propagandă, obținând milioane de vizualizări.
DW l-a contactat și pe Ivanov, dar nu a primit niciun răspuns până la momentul publicării. Potrivit bazei de date ucrainene „Stars about war”, care documentează pozițiile vedetelor cu privire la invazia Rusiei în Ucraina, Ivanov nu comentează de obicei războiul și a fost mustrat odată de autoritățile ruse pentru că a batjocorit copiii soldaților mobilizați. După aceea, el s-ar fi scuzat într-un videoclip filmat pe fundalul unui steag rus și ar fi declarat că Crimeea este rusă.
Pe canalul său de Telegram, Ivanov a răspuns sarcastic la sugestiile că ar fi implicat în videoclipurile AI și că ar fi un „nazist pro-Putin”, spunând: „Utilizatorii Twitter au învățat în sfârșit ce înseamnă «livrare»”. În ciuda implicării sale, DW subliniază că videoclipurile virale cu „soldați ucraineni plângând” sunt complet false și au fost generate prin inteligență artificială, fiind folosite pentru a alimenta campanii de dezinformare și propagandă.
În concluzie, aceste videoclipuri false ridică semne de întrebare asupra modului în care informațiile sunt manipulate în era digitală. Acestea nu doar că dezinformează publicul, dar pot avea și un impact negativ asupra percepției internaționale asupra conflictului din Ucraina.
Este esențial ca utilizatorii de internet să fie conștienți de sursele informațiilor pe care le consumă și să verifice veridicitatea acestora înainte de a le distribui.