Indicatori-cheie sub media UE
România continuă să se plaseze pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește principalii indicatori-cheie ai educației, conform raportului anual Monitorul Educației și Formării 2025, publicat de Comisia Europeană. Conform acestui raport, România nu a reușit să înregistreze nicio îmbunătățire semnificativă față de anul precedent, cu excepția unor variații minore. "Rezultatele educației din România trag în jos media europeană, iar unele indicatori sunt chiar mai slabi decât cele raportate anterior", a declarat un oficial al Comisiei Europene.
Printre indicatorii evaluați, participarea elevilor la educația timpurie pentru copiii cu vârste între 3 ani și înscrierea în școala primară reprezintă o prioritate pentru Uniunea Europeană, care își propune o rată de participare de cel puțin 96% până în 2030. În 2024, media Uniunii Europene a fost de 94,6%, în timp ce România a raportat un procent de doar 75,7%, înregistrând o creștere nesemnificativă față de 74,8% în anul anterior.
De asemenea, ținta UE pentru competențele digitale este ca ponderea elevilor cu nivel scăzut al acestor competențe să scadă sub 15%. România se află departe de acest obiectiv, raportând o pondere de 74% a elevilor cu competențe digitale reduse, în comparație cu alte țări europene care nu depășesc 60% în această privință, conform studiului ICILS 2023.
Comisia Europeană a inclus în analiza sa și rezultatele evaluărilor internaționale PISA, cele mai recente fiind realizate în 2025, iar rezultatele sunt așteptate anul viitor. Până atunci, datele din PISA 2022, care rămân neschimbate, indică faptul că România nu se aliniază la obiectivele europene, având un număr semnificativ de elevi cu competențe scăzute.
În plus, România se confruntă cu o rată de părăsire timpurie a sistemului de educație de 16,8% în 2024, ceea ce o plasează mult peste pragul de 9% stabilit pentru 2030 de Uniunea Europeană. Această rată este în creștere față de 16,6% în anul anterior, iar România trage în jos media europeană, care este de 9,4%.
Un alt aspect alarmant este rata de absolvire a învățământului terțiar, care în România a fost de doar 23,2% în 2024, comparativ cu media UE de 44,1%. Această rată este mai mică decât cea înregistrată cu un deceniu în urmă, când era de 25,5%. La acest capitol, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, depășind doar câteva țări care au rate sub 40%.
În ceea ce privește educația și formarea profesională, Uniunea Europeană a stabilit ca 60% dintre absolvenți să fie expuși la învățare la locul de muncă până în 2025. România a raportat o expunere de doar 7,2% în 2024, o scădere față de 8,1% în anul anterior, ceea ce subliniază lipsa de oportunități de formare practică pentru tineri.
Analiza Comisiei Europene include și indicatori referitori la participarea adulților de 25-64 de ani la activități de învățare, România raportând doar 19,1% în 2022, de două ori mai puțin decât media europeană de 39,5%. România depășește doar Grecia și Bulgaria în acest clasament, ceea ce ridică întrebări cu privire la angajamentul față de educația continuă.
Pe de altă parte, România reușește să se alinieze la media europeană în ceea ce privește participarea la educația STIM (științe, tehnologie, inginerie, matematică), având cifre comparabile, ceea ce ar putea oferi o bază pentru viitoare îmbunătățiri. Totuși, este esențial ca autoritățile să ia măsuri imediate pentru a aborda deficiențele înregistrate în raportul Monitorului Educației și Formării 2025.
Concluzionând, rezultatele prezentate în raport subliniază nevoia urgentă de reforme în sistemul educațional românesc. În absența unor măsuri eficiente, România riscă să rămână pe codaș în educație la nivel european, ceea ce va avea implicații pe termen lung asupra dezvoltării economice și sociale a țării.
Autoritățile sunt chemate să prioritizeze investițiile în educație și formare pentru a asigura un viitor mai bun tinerilor din România.