Noile directive privind vizele
Politica viziunii reprezintă subiectul principal al acestui articol. Administrația Trump a emis recent o directivă care îndeamnă ambasadele și consulatele americane să evalueze starea de sănătate și resursele financiare ale solicitanților de vize de imigrare. Conform acestei directive, obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare ar putea influența decisiv acordarea vizei, scrie Le Figaro. Potrivit documentului, agenții consulari sunt instruiți să verifice dacă solicitanții pot să-și finanțeze îngrijirea pe termen lung fără a apela la ajutoare publice. În caz contrar, aceștia ar putea fi considerați o „povară publică” pentru sistemul american de sănătate și asistență socială.
Documentul intern, consultat de mai multe publicații internaționale, detaliază că anumite afecțiuni, precum bolile cardiovasculare, tulburările respiratorii, cancerul, diabetul, patologii metabolice și tulburări mintale sau neurologice, pot justifica refuzul vizei permanente. Obezitatea este menționată explicit pe această listă. "Autosuficiența economică este un principiu fundamental al politicii americane de imigrare", subliniază directiva, care se aliniază cu un decret prezidențial anterior intitulat „Să punem capăt subvenționării frontierelor deschise de către contribuabili”.
Această măsură nu este una nouă; în 2019, administrația Trump a încercat să excludă străinii care au primit ajutoare publice timp de mai mult de un an de la obținerea vizei de tip green card. Această inițiativă a fost anulată sub administrația Joe Biden, dar acum revine într-o formă mai selectivă. Autoritățile americane justifică această schimbare prin costurile ridicate asociate cu anumite afecțiuni cronice, care pot genera cheltuieli de „sute de mii de dolari” pe parcursul vieții unui pacient.
Funcționarii consulari sunt, astfel, instruiți să examineze patrimoniul, veniturile și acoperirea medicală a fiecărui candidat, inclusiv a pensionarilor, care trebuie să demonstreze că se pot întreține fără a avea un loc de muncă. De asemenea, se vor analiza și costurile potențiale ale unei instituționalizări pe termen lung, cum ar fi șederile în azile de bătrâni. Este important de menționat că noile directive se aplică exclusiv vizei de imigrant, adică cererilor de ședere permanentă, și nu vizei temporare, cum ar fi cele pentru turiști sau studenți.
Criticii acestei măsuri, inclusiv organizațiile pentru drepturile omului, avertizează asupra riscurilor de discriminare bazate pe sănătate sau greutate. În contrast, susținătorii lui Trump consideră că aceste măsuri sunt necesare pentru a proteja un sistem social deja fragilizat. Aproape 40% dintre adulții din Statele Unite sunt considerați obezi, iar criticii sugerează că Trump folosește această criză de sănătate pentru a justifica o politică migratorie tot mai strictă, centrată pe performanța economică și autonomie individuală.
Un alt aspect care ridică semne de întrebare este faptul că agenții consulari, care nu sunt profesioniști în domeniul sănătății, vor trebui să evalueze dosare medicale complexe, ceea ce poate duce la decizii inechitabile. Deși oficial directiva nu a intrat încă în vigoare, se pare că unele consulate au început să o aplice experimental, conform raportărilor din presa internațională.
În concluzie, această nouă directivă reflectă o tendință mai largă de a ierarhiza imigrarea în funcție de criterii economice și de sănătate, provocând astfel dezbateri intense despre etica și aplicabilitatea acestor măsuri.
Este esențial ca autoritățile să asigure un proces echitabil și transparent pentru toți solicitanții.