Decizie a ministrului Jens Stoltenberg
Jens Stoltenberg, ministrul norvegian al finanțelor, a declarat miercuri, 13 noiembrie 2025, că Norvegia va respinge utilizarea fondului său suveran, cel mai mare din lume, pentru a garanta planul Uniunii Europene de deblocare a activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei. "Norvegia contribuie deja semnificativ la sprijinul financiar pentru Ucraina, dar nu va oferi garanții de una singură", a afirmat Stoltenberg, conform Reuters. Această declarație a fost făcută în contextul în care miniștrii de finanțe din UE se vor reuni joi pentru a discuta mobilizarea a între 130 și 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, fie prin împrumuturi, fie prin utilizarea activelor rusești înghețate, conform unui oficial european de rang înalt.
Cu toate acestea, Belgia, care găzduiește Euroclear – depozitarul central de valori mobiliare, a exprimat reticență față de această idee, invocând riscurile juridice. Guvernul belgian se teme că, în cazul în care Rusia ar câștiga un proces internațional pe această temă, ar putea fi nevoit să plătească despăgubiri pentru activele rusești folosite în sprijinul Ucrainei. Această situație a condus la discuții mai ample în cadrul Parlamentului norvegian, unde unii membri au sugerat ca fondul suveran al Norvegiei să ofere o garanție pentru a acoperi eventualele riscuri juridice.
Stoltenberg a subliniat că, deși Norvegia nu este membră a Uniunii Europene, a contribuit semnificativ la sprijinul financiar pentru Ucraina și ar putea participa la planurile comunității europene. El a respins însă ideea de a garanta întreaga sumă, estimată la aproximativ 1,6 trilioane de coroane norvegiene (159 miliarde de dolari). "Au existat sugestii ca Norvegia să garanteze întreaga sumă, dar acest lucru nu este o opțiune", a declarat Stoltenberg pentru postul public NRK.
Fondul suveran al Norvegiei, care gestionează active de peste 2 trilioane de dolari, investește veniturile din petrol și gaze în acțiuni, obligațiuni și alte active străine. Acesta valorează de patru ori mai mult decât Produsul Intern Brut anual al țării nordice și are o regulă strictă care limitează utilizarea anuală a fondurilor la 3% din valoarea totală a activelor, ajustat pentru inflație.
În concluzie, decizia Norvegiei de a nu garanta fondurile rusești înghețate subliniază complexitatea situației financiare internaționale și riscurile juridice implicate.
Pe măsură ce miniștrii de finanțe din UE discută soluții pentru sprijinirea Ucrainei, va fi esențial să se găsească un echilibru între asigurarea ajutoarelor necesare și protejarea intereselor legale ale țărilor implicate.