Declarații controversate în educație
Principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este lipsa de pregătire a cadrelor didactice, a declarat ministrul Educației și Cercetării Daniel David, în cadrul unui podcast organizat de Salvați Copiii România, potrivit Edupedu.ro. Întrebat cât la sută din responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional o atribuie lipsei de pregătire a profesorilor, ministrul a răspuns: „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii.”
Daniel David a subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice: „Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”
Aceste declarații au stârnit reacții în rândul sindicatelor de profesori, care subliniază că lipsa de pregătire a cadrelor didactice nu este singura cauză a analfabetismului funcțional. Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a reacționat dur, calificând afirmațiile ministrului drept „calomnioase, injuste și ofensatoare”. Într-un comunicat de presă, organizația a solicitat retragerea declarațiilor și scuze publice pentru profesorii din România.
SIPA Muntenia a subliniat că, în ciuda unui sistem de educație subfinanțat de peste 35 de ani, profesorii își desfășoară activitatea cu profesionalism și devotament. Conform statisticilor, România alocă în prezent aproximativ 3% din PIB pentru educație, sub standardul de 6% stabilit prin angajamentele internaționale.
În reacția sa, SIPA Muntenia a evidențiat că sistemul de formare continuă a cadrelor didactice este adesea insuficient finanțat și lipsit de coerență, ceea ce afectează calitatea învățământului. Aceștia consideră că problemele sistemului educațional sunt mult mai complexe și că responsabilitatea nu poate fi atribuită exclusiv profesorilor.
Critica adusă de sindicat reflectă o preocupare mai mare legată de resursele insuficiente alocate educației și de condițiile de muncă ale cadrelor didactice. Experți în educație, precum Dr. Elena Ionescu de la Universitatea din București, susțin că, pentru a aborda analfabetismul funcțional, este necesară o reformă sistemică care să implice nu doar formarea profesorilor, ci și investiții adecvate în infrastructura școlară.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește educația. De exemplu, conform datelor Eurostat, rata analfabetismului funcțional în România este de aproximativ 40%, ceea ce o plasează printre cele mai ridicate din Europa. Această situație necesită măsuri urgente și coordonate din partea autorităților.
În concluzie, deși declarațiile ministrului Daniel David scot în evidență o problemă reală, este esențial ca soluțiile să fie căutate într-un mod integrat, implicând nu doar cadrele didactice, ci și politicienii, autoritățile locale și comunitățile. Viitorul educației în România depinde de capacitatea de a forma un sistem care să sprijine atât profesorii, cât și elevii.
Următorii pași ar trebui să includă evaluări periodice ale programelor de formare a cadrelor didactice și o revizuire a politicilor de finanțare a educației.