Lupta împotriva dezinformării
Includerea educației media în noua Strategie Națională de Apărare a Țării și combaterea dezinformării sunt măsuri corecte și necesare, consideră membrii CNA, instituție care a semnalat președinției că spațiul informațional e supus unui război cognitiv. ”Consiliul Național al Audiovizualului își exprimă aprecierea față de decizia Administrației Prezidențiale de a include în noua Strategie Națională de Apărare a Țării, în mod substanțial, educația media, gândirea critică și combaterea dezinformării ca elemente structurale ale rezilienței naționale”, anunță un comunicat al CNA, transmis presei. Este o decizie corectă și necesară, în deplin acord cu solicitarea transmisă recent de CNA și cu realitățile unui spațiu informațional supus în mod clar unui război cognitiv.
Noua Strategie recunoaște explicit că nivelul scăzut al gândirii critice și al alfabetizării media vulnerabilizează societatea în fața manipulării, extremismului și radicalizării, și plasează, în consecință, dezvoltarea competențelor media și digitale între direcțiile de acțiune pentru protejarea cetățenilor. De asemenea, documentul prevede promovarea unei culturi a rezilienței prin educație, comunicare publică transparentă și politici publice dedicate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri. Considerăm aceste opțiuni strategice drept pași solizi în abordarea matură a riscurilor informaționale actuale.
CNA își reafirmă angajamentul de a contribui activ la atingerea acestor obiective: vom continua să asigurăm un cadru media cât mai echilibrat și cât mai protejat de conținutul nociv, să combatem dezinformarea prin instrumentele legale de care dispunem și, în același timp, să protejăm ferm libertatea de exprimare, care rămâne fundamentul unei democrații funcționale. Vom continua să ne implicăm în proiecte de educație media, vom mări dinamica politicilor de protecție a minorilor în online, vom continua să acționăm în sprijinul școlii și al comunităților, și vom susține comunicarea publică bazată pe date verificate, astfel încât strategia să se transforme în beneficii reale pentru cetățeni”, scrie în comunicatul CNA.
Comunicatul mai semnalează și extrasele relevante pentru domeniul informațional din Strategia Națională de Apărare a Țării. CAPITOL 3.2. RISCURI ȘI VULNERABILITĂȚI pct. 74 identifică nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate ca vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională. De asemenea, pct. 83 menționează importanța accesării și utilizării fondurilor UE în educație și cercetare pentru a asigura creșterea accesului la educație de calitate.
În capitolul 5, documentul prevede promovarea unei culturi a rezilienței societale în vederea descurajării și combaterii dezinformării și a campaniilor de influență ostilă, prin consolidarea educației vizând gândirea critică și dezvoltarea competențelor de alfabetizare media și digitală. România va implementa politici publice de educație media adresate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri. Aceste măsuri vin într-un moment în care manipularea informațională a devenit o problemă majoră, nu doar în România, ci și la nivel global, cu efecte profunde asupra democrației și coeziunii sociale.
Experții consideră că pentru ca aceste măsuri să aibă un impact real, este esențial să existe o colaborare strânsă între instituții și o mobilizare a resurselor pentru educația media. Potrivit unui raport Eurostat din 2023, doar 38% dintre români au acces la educație media de calitate, comparativ cu o medie de 55% în Uniunea Europeană. De asemenea, conform Ministerului Educației, în 2024, procentul elevilor care au beneficiat de programe de educație media a fost de doar 20%. Aceste statistici subliniază necesitatea urgentă de a integra educația media în curricula școlară și de a dezvolta campanii de conștientizare pentru întreaga societate.
Critici au fost aduse și în ceea ce privește implementarea acestor măsuri. De exemplu, analistul media Ionel Dancă a declarat: „Fără resurse financiare și fără un plan concret de implementare, aceste intenții rămân doar pe hârtie. Este nevoie de o mobilizare reală a tuturor actorilor implicați pentru a transforma aceste măsuri în realitate”. Această observație este susținută și de numeroși cetățeni care se tem că, în lipsa unui angajament ferm, strategiile vor rămâne fără efect.
În concluzie, integrarea educației media și a gândirii critice în Strategia Națională de Apărare reprezintă un pas important pentru România, dar implementarea eficientă a acestor măsuri va necesita un angajament comun din partea guvernului, instituțiilor educaționale și societății civile. Următorii pași ar trebui să includă alocarea de fonduri adecvate, dezvoltarea de programe educaționale și evaluarea impactului acestor intervenții asupra societății românești.
În acest fel, România poate construi o societate mai rezilientă și mai bine informată, capabilă să facă față provocărilor informaționale actuale.