Întâlnire cu Nicușor Dan
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a prezentat, pe 12 noiembrie 2025, o serie de propuneri înaintea întâlnirii cu președintele României, Nicușor Dan, axate pe tema pensiilor magistraților. Potrivit unei declarații a președintelui ICCJ, Lia Savonea, "Toate puterile statului se angajează să respecte independența și rolul constituțional al Justiției, ca fundament al democrației și garanție a drepturilor cetățenilor". Această întâlnire vine într-un moment de tensiune între Executiv și sistemul judiciar, în special în contextul recentelor controversate modificări ale legislației privind pensiile magistraților.
ICCJ solicită clarificări și respectarea normelor constituționale, subliniind că "respectarea hotărârilor instanțelor judecătorești și a deciziilor Curții Constituționale este esențială pentru valorile statului de drept și apartenența României la Uniunea Europeană". Această poziție subliniază angajamentul față de principiile democratice și independența judiciară, având în vedere că atacurile politice asupra Justiției sunt percepute ca fiind incompatibile cu valorile statului de drept.
Un alt aspect important abordat de ICCJ este necesitatea instaurării unui climat de respect și echilibru politic față de sistemul judiciar. Magistrații subliniază că Justiția nu trebuie să devină un subiect de campanie electorală sau un instrument de atac politic, ci trebuie să fie protejată și sprijinită în exercitarea rolului său. O situație relevantă menționată este aceea a prescripției răspunderii penale, afectată de deciziile Curții Constituționale care au generat un vid normativ.
Potrivit ICCJ, atacurile politice și denigrările sunt incompatibile cu principiile statului de drept. Aceasta a solicitat un cod de conduită publică pentru comunicarea pe teme de justiție, bazat pe adevăr și respect instituțional, care să prevină distorsionarea informațiilor. ICCJ consideră că un astfel de cod va asigura transparența și protejarea independenței magistraților, promovând un climat de încredere între instituțiile statului și cetățeni.
De asemenea, magistrații cer adoptarea unor măsuri legislative care să asigure stabilitatea și predictibilitatea statutului lor profesional. ICCJ a evidențiat că justiția trebuie recunoscută ca infrastructură de stabilitate instituțională, esențială pentru funcționarea economiei și credibilitatea României în Uniunea Europeană. Acest lucru implică un cadru legislativ echitabil pentru statutul magistraților, care să asigure protecția împotriva presiunilor externe.
Înalta Curte a subliniat importanța cooperării instituționale loiale între Guvern, Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru orice inițiativă legislativă care afectează organizarea sistemului judiciar. "Reforma nu se face împotriva justiției, ci împreună cu justiția", au afirmat reprezentanții ICCJ. Aceste propuneri sunt parte a angajamentului României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde stabilitatea instituțională este esențială pentru accesarea fondurilor europene.
ICCJ a subliniat urgența restabilirii echilibrului instituțional și bugetar până la data de 28 noiembrie 2025, prin adoptarea unor soluții legislative unitare privind pensiile magistraților. De asemenea, ICCJ a propus instituirea unui principiu de echitate între veniturile din activitate și pensiile de serviciu, pentru a menține un raport rezonabil între salariul actual și pensia viitoare.
În concluzie, ICCJ a cerut un plan realist de implementare a modificărilor legislative care să protejeze toți magistrații, asigurând o tranziție graduală și echitabilă. "Unitatea statutului magistratului este condiția fundamentală a independenței sistemului de justiție", au afirmat aceștia. Magistrații subliniază că recunoașterea eforturilor lor în contextul actual este o datorie instituțională, nu un privilegiu.
Această întâlnire dintre ICCJ și președintele Nicușor Dan are loc într-un context în care stabilitatea și independența sistemului judiciar sunt mai importante ca niciodată.