Discuții intense la Cotroceni
Scandalul pensiilor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a declarat marți că pensiile magistraților ar trebui să echivaleze aproximativ cu 65% din ultimul salariu brut încasat, similar cu pensiile militarilor și ale altor categorii speciale, iar implementarea noilor reguli să se facă pe parcursul unei perioade de tranziție de 15–20 de ani, transmite Agerpres.
Într-o intervenție telefonică la Digi 24, Claudiu Sandu a fost întrebat despre cum ar trebui să arate proiectul privind reforma pensiilor magistraților, în contextul discuțiilor programate miercuri la Palatul Cotroceni între președintele Nicușor Dan, liderii coaliției de guvernare și reprezentanții magistraților.
"Îmi este greu să spun acum un punct de vedere. E un mandat încredinţat de colegii mei și orice lege a pensiilor magistraţilor ar trebui să privească pe toți magistrații, nu doar pe cei care sunt acum în activitate, ci și pe cei care sunt deja pensionari (...) Eu sper ca mâine să nu avem aceeași reacție pe care am avut-o acum două luni, când ne-am întâlnit la Cotroceni și am stat de vorbă și nu s-a întâmplat nimic. Noi ne-am expus un punct de vedere și nu ne-a băgat nimeni în seamă.
Noi am dori ca pensiile magistraților să respecte standardul european de a fi apropiate de ultimul salariu în plată. Ce înseamnă acest 'apropiat', într-adevăr este o chestiune pe care trebuie să o discutăm (...) Acest 70% din net (propus de Guvernul Bolojan în proiectul picat la CCR - n.r.) se impozitează cu 10% - impozit pe venit, 10% - CASS și ajunge undeva la 50%, care este pe contributivitate. Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu este nicio problemă, cu condiția să plătească la toți magistrații pensii pe contributivitate și la toate celelalte categorii speciale (...) Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist. Acum este 55% din brut, eu am zis că 65% din brut, așa cum au militarii și alte categorii sociale, ajungem la un procent rezonabil", a afirmat vicepreședintele CSM.
El a precizat, totodată, că magistrații își doresc ca perioada de tranziție pentru aplicarea noilor prevederi să fie între 15 și 20 de ani.
"Ceea ce prim-ministrul nu înțelege este că acest proiect al lui duce magistrații sub procentele care se aplică altor categorii. Noi am dori între 15 și 20 de ani perioada de tranziție, astfel încât să se poată realiza și o reformă reală în justiție, să se redistribuie resursele umane", a explicat Claudiu Sandu.
Reprezentanții Guvernului și liderii Coaliției au fost de acord să mărească perioada tranzitorie referitoare la vârsta de pensionare de la 10 la 15-17 ani, dar când le-au cerut magistraților să accepte pensii de 70% din salariu net, aceștia au refuzat, potrivit surselor Libertatea.
La rândul lor, reprezentanții magistraților au propus ca pensia lor să reprezinte 65% din venitul brut, în loc de 70% din venitul net, așa cum prevedea proiectul Guvernului Bolojan respins de Curtea Constituțională. Liderii politici au respins însă această variantă.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la Știrile PRO TV că nu doar coaliția trebuie să își dorească adoptarea legii, ci și magistrații.
„Soluţiile pot fi mai multe, dar aici deja intrăm într-o zonă în care nu doar coaliţia trebuie să-şi dorească această lege, ci şi chiar cei asupra cărora se aplică, fiindcă avem acel termen-limită de 28 noiembrie, până la care trebuie să avem o lege, şi avem un termen în care CSM-ul poate să răspundă, să dea un aviz la un eventual proiect de lege”, a spus Sorin Grindeanu.
„De trei săptămâni se stă, din păcate. Şi am ajuns în situaţia în care să nu depindă această reglementare doar de coaliţie, de Parlament sau de Guvern”, a continuat Sorin Grindeanu.
Întrebat dacă Guvernul depinde în prezent de CSM, Grindeanu a răspuns afirmativ, explicând că avizul consultativ poate întârzia procedura peste termenul limită de 28 noiembrie.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a precizat că nu s-a poziționat de partea magistraților și a subliniat că „nu este normal” ca aceștia să se pensioneze la 48 de ani sau să beneficieze de pensii la nivelul actual.
„Am spus că nu e normal ca pensiile să fie la nivelul de acum şi că nu e normal ca magistraţii să iasă la pensie la 48 de ani. Însă am introdus nişte nuanţe care mi se par, nu e un meci, nu este un concurs de like-uri. Este a rezolva o problemă socială şi eu cred că trebuie să acţionăm în calitate de reprezentanţi ai statului român cu responsabilitate în chestiunea asta. Nu e vorba numai de sentimentul de dreptate în societate, e vorba şi de insolvenţe, de bani, de evaziune”, a spus Nicușor Dan.
Întâlnirea de miercuri a urmat celei de marți, când președintele s-a consultat cu liderii coaliției în contextul crizei din justiție. Reforma pensiilor speciale rămâne blocată după decizia Curții Constituționale, care a respins proiectul Guvernului Bolojan pe motiv că Executivul nu a așteptat avizul consultativ de 30 de zile al CSM.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că legea trebuie adoptată rapid, în forma inițială, deoarece CCR s-a pronunțat doar asupra procedurii, nu asupra conținutului. El a subliniat că termenul legal pentru avizul CSM trebuie respectat, dar nu consideră necesare modificări de fond ale proiectului.
În timp ce Executivul caută un compromis, magistrații solicită prelungirea perioadei de tranziție și majorarea pensiilor.
Reforma pensiilor speciale ale magistraţilor, adoptată în pachetul 2 de măsuri fiscale de Guvernul Bolojan și asumată apoi în Parlament pe 1 septembrie, prevede creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziţie de 10 ani şi plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din ultimul salariu brut cum este acum.
Întâlnirea de peste trei ore de la Palatul Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan, liderii Coaliției și reprezentanții magistraților s-a încheiat fără o concluzie clară, în ciuda încercărilor de a ajunge la un consens privind pensiile speciale.
Magistrații au cerut ca pensia să reprezinte 65% din salariul brut, un procent care ar duce la venituri mai mari decât cele prevăzute în varianta propusă de Guvern. În plus, aceștia solicită o perioadă de tranziție mai lungă, în care să se aplice gradual noile reguli, potrivit informațiilor Digi24.
În timpul discuțiilor, liderii Coaliției s-au arătat dispuși să negocieze perioada de tranziție, care ar putea ajunge între 15 și 17 ani, însă nu au acceptat modificarea cuantumului pensiei. Executivul insistă ca nivelul acesteia să rămână la 70% din salariul net. Negocierile s-au blocat aici.
Reprezentanții magistraților au venit cu exemple din alte state europene, unde pensiile pentru judecători și procurori ar fi mai mari, pentru a-și susține poziția.
De asemenea, în cadrul discuției, premierul Ilie Bolojan a întrebat reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii dacă vor emite într-un termen rezonabil avizul necesar pentru proiectul de lege, însă CSM nu a oferit garanții, precizând că va analiza situația după ce actul normativ va fi transmis.
În lipsa unui acord, fiecare reprezentant se va întoarce în partide, reprezentanții magistraților în instituțiile pe care le conduc și vor discuta din nou pentru a vedea dacă vor reuși să ajungă la un consens.
Președintele Nicușor Dan a convocat la Cotroceni liderii coaliției și reprezentanți ai sistemului judiciar, în contextul dezbaterilor privind modificarea condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Întâlnirea a avut loc miercuri, 12 noiembrie, și vine după o discuție anterioară cu membri ai Guvernului pe aceeași temă.