Pensia medie în 2025
România plătea pensii speciale în valoare de 17 miliarde de lei în 2024, arată datele publicate recent. În contextul scandalului privind reforma pensiilor magistraților, fostul ministru de Finanțe, Claudiu Năsui, a subliniat că pensiile speciale au crescut cu 170% în ultimii ani. "Pensiile speciale totale au crescut de la 6.3 miliarde de lei în 2016 la 17 miliarde în 2024 (~1% din PIB). O creștere de 170%, mult peste inflație", a declarat Năsui. El a explicat că aceste pensii nu depind de punctul de pensie, ci se indexează cu inflația și cu creșterile salariale din sectorul din care provin. Aceasta duce la o creștere constantă a pensiilor speciale odată cu majorarea salariilor în sectorul public.
Un alt aspect semnificativ este vârsta medie de pensionare în anumite instituții. De exemplu, în Ministerul Afacerilor Interne, vârsta medie de pensionare este de 50 de ani și două luni, iar pensia medie este aproape triplu față de pensia medie a cetățenilor din sistemul public. Conform CNPP, în 2025, pensia medie a românilor fără privilegii este de 2.770 de lei.
Datele arată că în octombrie 2025, România avea 4.692.612 pensionari, cu 198 mai puțini decât în luna precedentă. Pensia medie a fost de 2.775 de lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie se ridica la 13,021 miliarde lei. Dintre aceștia, 540.718 pensionari au lucrat în agricultură, având o pensie medie de 720 lei.
Un alt segment important este cel al pensionarilor care s-au pensionat la limita de vârstă, numărându-se 3.775.635 de persoane, dintre care 2.156.560 erau femei, iar pensia medie pentru acest grup era de 3.104 lei. De asemenea, pensia anticipată a fost acordată pentru 2.552 de persoane, având o pensie medie de 3.656 de lei, iar 69.543 de persoane au beneficiat de pensie anticipată parțială, cu o pensie medie de 2.620 de lei.
Pe de altă parte, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că România riscă să piardă 230 de milioane de euro din PNRR dacă nu se reformează pensiile magistraților. "Dacă a spune ce e drept și just pentru fiecare român este interpretat de o parte dintre magistrați ca fiind incitare la ură, atunci doresc să mă autodenunț", a afirmat el.
Ministrul a subliniat că prin angajamentele din PNRR, România și-a asumat reforma pensiilor magistraților, iar blocarea acestui proces de către aceștia ar putea costa țara 231 milioane de euro. De asemenea, coaliția de guvernare are termen până la finele lunii noiembrie pentru a implementa aceste reforme. Proiectul inițial a fost respins de CCR din cauza lipsei avizului CSM, care era consultativ.
Există și speculații că reforma pensiilor speciale ar putea fi amânată până în 2046, ceea ce ar putea duce la un impact financiar semnificativ asupra bugetului de stat. În acest context, Năsui a argumentat că, dacă guvernul vrea cu adevărat să taie pensiile speciale, ar trebui să adopte o abordare unitară, așa cum a făcut guvernul Boc, care a reușit să reducă pensiile speciale în trecut, dar nu a reușit să elimine pensiile magistraților din cauza deciziilor CCR.
Astfel, problema pensiilor speciale rămâne un subiect de discuție intensă, cu implicații financiare și sociale semnificative pentru România. Guvernul actual se confruntă cu presiunea de a găsi o soluție viabilă care să răspundă nevoilor tuturor pensionarilor, dar și să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru viitorul reformelor în domeniul pensiilor speciale și pentru asigurarea unei echități în sistemul de pensii din România.