Amenințări și corupție discutate
Continuarea războiului declanșat de Moscova în Ucraina și anexarea de noi teritorii de către Rusia sporesc considerabil riscurile și amenințările la adresa României, se spune în Strategia Națională de Apărare prezentată miercuri, 12 noiembrie 2025, de președintele Nicușor Dan. "O eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar fi o amenințare directă la adresa securității noastre și ar deschide calea unor evoluții impredictibile, cu efect potențial inclusiv asupra independenței și suveranității Republicii Moldova", se menționează în documentul Cotroceniului.
„O Ucraină independentă, suverană, un bun vecin integrat în structurile europene, cu instituții democratice puternice este în interesul securității noastre, fapt ce justifică eforturile multiple făcute de România pentru susținerea Ucrainei în războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă”, potrivit Strategiei, care are șase capitole și 117 puncte.
În document se subliniază că postura militară a Moscovei, agresiunea contra Ucrainei și militarizarea Peninsulei Crimeea după 2014 „pun în pericol securitatea regiunii Mării Negre, periclitând siguranța navigației și a exploatării resurselor energetice prin platforme marine, cu efecte negative asupra stabilității unor state din vecinătatea imediată a României, cu precădere a Republicii Moldova.”
Astfel, Rusia „a modificat în propriul avantaj echilibrul strategic la Marea Neagră” și, după începutul invaziei în Ucraina, a generat în zona Mării Negre „o instabilitate de natură să afecteze interesele de securitate și economice ale României.”
„Încălcările recente ale spațiului aerian al României confirmă evaluarea anterioară și adaugă preocupări noi pe agenda cetățenilor și instituțiilor noastre”, se arată în capitolul privind principiile Strategiei Naționale de Apărare.
Amenințarea strategică rusă afectează și Republica Moldova, „statul cu care ne unește limba, istoria, cultura și destinul european”. „Această circumstanță impune drept unul dintre obiectivele acestei Strategii consolidarea și diversificarea angajamentului României în raport cu cel mai important dintre vecinii noștri”, se subliniază în document.
„O eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru România”, se adaugă la capitolul riscuri și vulnerabilități din document.
„Acțiunile ostile ale Federației Ruse constituie principalele amenințări la adresa securității naționale”, se subliniază în document. Potrivit acestuia, Moscova este responsabilă de perpetuarea instabilității în regiune și pe întreg continentul european, prin războiul de agresiune împotriva Ucrainei, militarizarea Mării Negre și consolidarea capacităților militare ofensive.
„Este de așteptat ca Federația Rusă să intensifice acțiunile hibride desfășurate direct și prin interpuși împotriva unor state membre NATO, inclusiv împotriva României, la limita aplicării Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic. De asemenea, utilizând tot mai mult noile tehnologii, ar putea recurge la: activități cibernetice ostile, acte de sabotaj, operațiuni informaționale și acțiuni avansate de manipulare – menite să altereze percepțiile asupra realității, să discrediteze autoritățile române și să afecteze procesele de luare a deciziilor de nivel strategic”, se arată în Strategie.
„O eventuală extindere a conflictului militar din Ucraina către zone din proximitatea țării noastre ar reprezenta o amenințare majoră la adresa securității României”, se concluzionează în document. De aceea, la obiective se menționează că „sprijinirea Ucrainei în eforturile de soluționare a conflictului cu Federația Rusă și participarea activă la implementarea unei păci juste și durabile, la oferirea garanțiilor de securitate și la reconstrucția statului ucrainean” este esențială.
Serviciile de informații trebuie să se implice în colectarea datelor privind posibile fapte de corupție, dar fără să intervină în cercetarea penală sau în procesul de justiție, scrie în documentul prezentat de Administrația Prezidențială. Corupția este trecută în „Strategia națională de apărare” la capitolul „riscuri și vulnerabilități” pentru România.
„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”, precizează documentul.
Prin urmare, strategia stipulează că „un obiectiv național de securitate” pentru România este „limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații”. Documentul introduce trei direcții pentru „limitarea drastică a corupției”: fenomenul corupției este descris în document drept o problemă care „subrezește statul, slăbește impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, și diluează pactul de încredere dintre instituții și cetățeni”.
Implicarea serviciilor secrete în actul de justiție a fost limitată printr-o serie de decizii pe care Curtea Constituțională le-a luat în ultimul deceniu. În martie 2016, CCR a stabilit că Serviciul Român de Informații nu poate fi implicat în activitatea de urmărire penală, potrivit Europa Liberă. În 2018, a venit o altă decizie CCR care a stabilit că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse din dosarele penale. În martie 2019, Curtea Constituțională a analizat protocoalele de colaborare încheiate de parchete cu SRI în perioada 2009 – 2016. Judecătorii au dispus atunci că probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
Printr-o altă decizie din 2020, CCR spunea că interceptările sunt constituționale cu condiția să ofere garanții în ce privește drepturile omului.