Investigație după 30 de ani
Italia deschide reprezintă subiectul principal al acestui articol. Procurorii din Milano investighează posibila implicare a unor cetățeni italieni în crime comise în timpul asediului din Sarajevo, la 30 de ani de la evenimente violente. Dosarul a pornit de la un scriitor care a început să caute probe după ce a vizionat un documentar despre războiul din Bosnia.
După trei decenii de la încetarea războiului din Bosnia, Italia a deschis o anchetă fără precedent. Procurorii milanezi investighează suspiciunile potrivit cărora cetățeni italieni și alți străini ar fi plătit soldați sârbi pentru a-i ajuta să ajungă în Sarajevo, unde, pe fondul haosului provocat de război, au vânat, la propriu, civili nevinovaţi, printre care şi copii, notează The Guardian.
După 30 de ani, justiția italiană redeschide una dintre cele mai întunecate file ale războiului din Bosnia. Procurorii din Milano au lansat o investigație oficială privind presupusul fenomen privind „turiștii-lunetiști”, practicat în timpul asediului asupra orașului Sarajevo (1992–1996).
Anchetatorii suspectează că grupuri de italieni și cetățeni din alte țări occidentale ar fi plătit soldați sârbo-bosniaci pentru a-i duce pe pozițiile de tragere de pe colinele care înconjurau capitala Bosniei, de unde puteau împușca civili aflați în oraș. Investigația este coordonată de procurorul Alessandro Gobbi, iar acuzațiile formulate sunt extrem de grave: omor voluntar agravat de cruzime, o infracțiune imprescriptibilă, conform legislației internaționale privind crimele de război.
Asediul oraşului Sarajevo, care a durat 1.425 de zile, a fost cel mai lung din istoria modernă, între 1992 și 1996, peste 10.000 de persoane fiind ucise, printre care și copii, în urma bombardamentelor, dar şi a gloanţelor trase de lunetiști. În această perioadă, viața cotidiană se transformase într-o adevărată ruletă rusească, oamenii fiind obligați să traverseze străzile în fugă, ascunși după mașini, în timp ce gloanțele ricoșau din clădiri, sperând că vor scăpa cu viaţă. Pe bulevardul principal, Mesa Selimovic, un drum care nu putea fi evitat, fiind singura legătură cu aeroportul, moartea putea veni din orice direcție, astfel că localnicii îi spuneau „Aleea Lunetiștilor.
„Lunetiștii erau probabil cel mai temut element al asediului, pentru că trăgeau la întâmplare, ca într-un joc video sau într-un safari”, potrivit relatărilor din presă. Potrivit anchetei, în timpul conflictului ar fi existat grupuri de străini bogați, de diferite naţionaşităţi (italieni, germani, francezi sau britanici), care plăteau sume considerabile pentru a fi duși pe colinele din jurul orașului și a trage asupra civililor. Acești indivizi au fost supranumiți ulterior „turiști-lunetiști”, un termen care a început să circule în presa din anii ’90, dar care nu a fost niciodată investigat oficial până acum.
Armata care ar fi facilitat astfel de activități era condusă de Radovan Karadzic, liderul sârb-bosniac condamnat în 2016 la închisoare pe viață pentru genocid și crime împotriva umanității. Ancheta a fost declanșată de Ezio Gavazzeni, un scriitor italian care a adunat, de-a lungul ultimilor ani, mărturii și documente legate de acest subiect. El a depus o plângere oficială la Parchetul din Milano, sprijinit de un raport transmis de fosta primăriță a Sarajevo-ului, Benjamina Karic.
Ezio Gavazzeni a declarat că a auzit prima dată despre presupusul „turism de lunetist” din articole publicate în presa italiană la mijlocul anilor ’90. Totuși, abia după vizionarea documentarului „Sarajevo Safari” (2022), realizat de regizorul sloven Miran Zupanic, a decis să investigheze în profunzime. „Sarajevo Safari a fost punctul de plecare. Am început o corespondență cu regizorul și, de acolo, mi-am extins cercetările până când am strâns suficient material pentru a-l prezenta procurorilor din Milano”, a explicat scriitorul.
Filmul „Sarajevo Safari”, difuzat în mai multe festivaluri europene, conține interviuri șocante cu un fost soldat sârb și cu un contractor care afirmă că grupuri de cetăţeni occidentali au fost aduse pe front pentru a „vâna” civili. Cei doi martori susțin că „vizitatorii” plăteau sume mari de bani pentru o experiență de război reală, o acuzație negată vehement de veteranii sârbi. Potrivit lui Ezio Gavazzeni, există indicii că „mulți, foarte mulți italieni” ar fi participat la aceste acțiuni, deși nu a oferit o cifră exactă.
„Au fost germani, francezi, englezi, oameni din toate țările occidentale care au plătit sume mari de bani pentru a fi duși acolo să tragă în civili. (...) Nu existau motivații politice sau religioase. Erau oameni bogați, pasionați de arme, care căutau senzații, la fel cum merg la safari în Africa”, a declarat el.
Scriitorul a mai susținut că unii dintre cetățenii italieni se întâlneau în Trieste, de unde plecau spre Belgrad, fiind ulterior preluați de soldați sârbo-bosniaci și transportați pe pozițiile de tragere. „A existat un trafic de turiști de război care mergeau acolo să împuște oameni”, a subliniat el. Ezio Gavazzeni afirmă că a reușit să identifice câțiva dintre cetățenii italieni presupus implicați, care urmează să fie audiați de procurori în următoarele săptămâni.
Scopul anchetei este stabilirea identității tuturor celor implicați, a traseului banilor și a modului în care aceste „excursii” au fost organizate logistic.
Procurorii italieni colaborează cu autoritățile din Bosnia și Herțegovina, pentru a verifica informațiile și a stabili eventuale legături cu dosarele de crime de război aflate deja în arhivele Tribunalului Penal Internațional de la Haga.