Finanțare pentru spitale excluse din PNRR

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat marţi, 11 noiembrie 2025, că investiţiile în spitale continuă, după ce, la Iaşi, Comitetul de Monitorizare al Programului Sănătate împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene, au aprobat transferul din PNRR a proiectelor spitaliceşti majore pentru finanţare prin Programul Sănătate. Nouă proiecte transferate din PNRR merg mai departe. "Am promis, se întâmplǎ! Investiţiile în spitale continuă! Nouă proiecte transferate din PNRR merg mai departe – finanţate prin Programul Sănătate 2021–2027! Aşa cum am spus de la început, investiţiile în spitale nu se opresc. România are nevoie de unităţi medicale moderne, sigure şi eficiente, cât mai repede", a declarat Alexandru Rogobete pe Facebook.

Ministrul a prezentat cele nouă proiecte spitaliceşti care vor continua: Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia – corp nou pentru oncologie şi cardiologie intervenţională; Centrul de Politraumă Piteşti; Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti – laborator de radioterapie; Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Oradea; Spitalul de Urgenţă al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti – sediu nou; Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu – corp nou pentru oncologie şi neurologie; Institutul Regional de Oncologie Timişoara; Spitalul nr. 2 Vaslui – corp nou de clădire; Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău – corp nou de clădire.

„Aceste proiecte sunt vitale pentru reţeaua medicală naţională, cresc calitatea actului medical, îmbunătăţesc condiţiile din spitale şi, cel mai important, aduc siguranţă pacienţilor. Este o decizie strategică prin care asigurăm continuitatea investiţiilor şi accelerăm modernizarea infrastructurii medicale din România. Construim spitale reale, nu doar pe hârtie. Am promis şi s-a întâmplat”, subliniază ministrul Sănătăţii.

Alexandru Rogobete a anunţat că, în perioada următoare, urmează semnarea noilor contracte de finanţare. "Mulţumesc colegului meu, Dragoş Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, pentru sprijinul şi implicarea lui constantă în acest demers comun. Mulţumesc, de asemenea, doamnei secretar de stat Luminiţa Zezeanu şi întregii echipe din Ministerul Sănătăţii pentru munca, seriozitatea şi dedicarea cu care au făcut posibil acest pas important", a precizat ministrul.

Decizia de a transfera aceste proiecte din PNRR a venit în contextul în care ele nu puteau fi finalizate în termenii stabiliţi iniţial, ceea ce ar fi dus la pierderea finanţărilor europene. Prin urmare, mutarea finanţării către Programul Sănătate 2021–2027 va asigura continuitatea lucrărilor, oferind astfel o oportunitate reală de a finaliza aceste spitale esenţiale pentru sănătatea românilor.

Această situaţie evidenţiază provocările cu care se confruntă autorităţile în implementarea proiectelor de infrastructură sanitară. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) în 2024, România se confruntă cu o criză de infrastructură în sănătate, iar aceste investiţii sunt esenţiale pentru a răspunde nevoilor populaţiei.

În contextul general al sistemului de sănătate din Uniunea Europeană, România se află într-o poziţie de a îmbunătăţi semnificativ standardele medicale, dar este necesară o coordonare eficientă a fondurilor europene. Asemenea iniţiative pot fi comparate cu proiectele de modernizare a spitalelor din alte state membre, care au reuşit să atragă fonduri substanţiale pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale.

Criticii acestei strategii subliniază însă că rămâne un risc ca aceste proiecte să fie afectate de birocraţia existentă în gestionarea fondurilor europene. De asemenea, există îngrijorări cu privire la transparenţa procesului de selecţie a proiectelor care primesc finanţare. Este esenţial ca autorităţile să comunice clar paşii necesari şi să asigure implicarea comunităţii în procesul de decizie.

În concluzie, transferul celor nouă proiecte din PNRR către Programul Sănătate reprezintă un pas important în direcţia îmbunătăţirii infrastructurii medicale din România. Această decizie nu doar că va contribui la modernizarea spitalelor, dar va asigura, de asemenea, continuitatea investiţiilor în sănătate. Următorii paşi includ semnarea contractelor de finanţare, ceea ce va permite startul lucrărilor în cel mai scurt timp posibil.

România are nevoie de un sistem medical modern, eficient şi accesibil pentru toţi cetăţenii săi.