Declarații controversate ale ministrului
Într-un podcast difuzat recent, Daniel David, ministrul Educației, a afirmat că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este "lipsa de pregătire a cadrelor didactice". Aceste declarații, făcute pe 10 noiembrie 2025, au stârnit o reacție vehementă din partea profesorilor, care le consideră "calomnioase și ofensatoare". "Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale. Este treaba profesorilor să transfere acele competențe", a declarat David.
Reacția din partea cadrelor didactice nu a întârziat să apară. Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a calificat afirmațiile ministrului drept "calomnioase, injuste și ofensatoare" și a cerut retragerea acestora. Potrivit sindicatului, care reprezintă mii de profesori din județul Argeș, adevăratele cauze ale analfabetismului funcțional sunt mai complexe și includ lipsa unei politici coerente în educație, subfinanțarea sistemului, manualele depășite și numărul mare de elevi în clase.
"Este inadmisibil ca ministrul Educației să culpabilizeze corpul profesoral, în loc să își asume responsabilitatea guvernamentală pentru eșecul unor politici educaționale care, timp de decenii, au ignorat realitățile din școli", se arată în comunicatul sindicatelor, care au solicitat și scuze oficiale din partea ministerului.
Conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, 44% dintre elevii din România se confruntă cu analfabetism funcțional, iar aceste statistici subliniază o problemă sistemică mai profundă decât simpla pregătire a cadrelor didactice. De asemenea, un studiu Eurostat din 2023 arată că România se află printre țările cu cele mai mari rate de analfabetism funcțional în rândul tinerilor.
Daniel David a subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice. "Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, iar el apare la testele PISA sau TIMSS în zona de analfabetism funcțional, cine este de vină?", a întrebat ministrul.
Această declarație a provocat indignare nu doar în rândul profesorilor, ci și în rândul părinților și al experților în educație. Dr. Ioana Petrescu, expert în educație la Universitatea din București, a comentat: "Este o abordare simplistă și nejustificată. Analfabetismul funcțional este rezultatul unor politici educaționale ineficiente, nu al prestației cadrelor didactice".
Unii profesori din județul Argeș, care au dorit să rămână anonimi, au declarat că se simt demoralizați de astfel de declarații și că se confruntă cu dificultăți considerabile în îndeplinirea sarcinilor lor, din cauza resurselor limitate. "Lucrăm în condiții extrem de dificile, iar vina nu ar trebui să fie aruncată asupra noastră", a spus unul dintre ei.
În contrast, unii susținători ai ministrului au subliniat că este nevoie de o evaluare cinstită a sistemului educațional din România. "Este important ca toți actorii din educație să fie responsabilizați în fața rezultatelor", a afirmat un reprezentant al Asociației Elevilor. Totuși, acest punct de vedere nu este împărtășit de toți, iar majoritatea cadrelor didactice insistă că problema este mult mai complexă.
Această controversă ridică întrebări esențiale despre responsabilitatea guvernului în educație și despre cum să se abordeze problema analfabetismului funcțional. Cu toate că Daniel David a adus în discuție un subiect important, modul în care a formulat aceste declarații a generat mai multă confuzie și frustrare decât soluții.
În concluzie, este evident că problema analfabetismului funcțional în România necesită o abordare sistemică și colaborativă, care să implice toate părțile interesate, inclusiv cadrele didactice, autoritățile locale și naționale.
Următorii pași ar trebui să se concentreze pe elaborarea unor politici coerente și pe asigurarea resurselor necesare pentru a sprijini atât profesorii, cât și elevii în procesul educațional.