Reduceri salariale semnificative
Câți bugetari reprezintă subiectul principal al acestui articol. Liderii coaliției de guvernare au ajuns marți, 10 noiembrie 2025, la un acord privind reforma administrației locale și centrale, după mai multe runde de negocieri. Potrivit Antena 3 CNN, varianta convenită prevede o reducere a cheltuielilor cu personal în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de lei. „Există un acord cu privire la pachetul pe administrația locală și centrală. Varianta agreată este pe formula de reducere a cheltuielilor de personal în 2026 față de cele din 2025 cu 10 %”, a declarat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, va finaliza proiectul de reformă, estimând o economisire la buget de aproximativ 1,7 miliarde de lei. Totodată, Coaliția a convenit înființarea unui grup de lucru, solicitat de PSD, care să analizeze și să propună măsuri pentru relansarea economică. Conform acordului, totalul posturilor din administrația locală va fi redus cu 30%, inclusiv funcțiile vacante, însă scăderea efectivului ocupat nu va depăși 20%. În practică, aceasta se traduce prin disponibilizarea a circa 10% dintre angajații actuali din structurile locale.
„Nu toate UAT-urile vor trebui să reducă posturi ocupate, sunt UAT-uri care trebuie să reducă doar posturi vacante pentru că organigrama nu este ocupată în întregime, deci nu e necesară eliminarea unor posturi ocupate”, spune Cseke Attila. O altă opțiune analizată prevede reducerea cheltuielilor cu personalul, lăsând la discreția primarilor și a președinților de consilii județene decizia de a disponibiliza angajați sau de a ajusta salariile. Măsura ar urma să fie aplicată doar temporar, pe parcursul anului viitor.
Această variantă presupune calcularea unei medii a salariilor pe instituție și ajustarea cheltuielilor astfel încât să corespundă grilei salariale existente. Măsura este tranzitorie până la 1 ianuarie 2027, moment în care instituțiile vor trebui să se conformeze strict numărului de angajați prevăzut în grilă. „Având în vedere și faptul că avem angajați cu sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, există o marjă de acțiune acolo unde autoritatea locală consideră că este necesar acest lucru”, spune ministrul Dezvoltării.
Potrivit surselor citate, calculele Coaliției indică că o reducere de 10% a personalului ar putea conduce la concedierea a aproximativ 13.000 de bugetari. Totuși, cifra finală ar putea fi mai mică în situația în care se optează pentru diminuarea salariilor, ca alternativă pentru atingerea obiectivului de reducere a cheltuielilor. Aceste măsuri, deși necesare pentru echilibrarea bugetului, sunt privite cu îngrijorare de experții în domeniu, care subliniază impactul negativ asupra serviciilor publice.
Conform analizei realizate de Institutul Național de Statistică (INS), în anul 2024, sectorul public a reprezentat aproximativ 6% din PIB-ul României, iar o reducere semnificativă a personalului ar putea avea repercusiuni asupra economiei locale și a calității serviciilor oferite cetățenilor. De asemenea, comparativ cu anul 2022, când au fost implementate măsuri similare, efectele asupra pieței muncii au fost resimțite îndelungat, iar multe autorități locale s-au confruntat cu dificultăți în menținerea unui nivel corespunzător al serviciilor publice.
Experții din cadrul organizațiilor non-guvernamentale și ai universităților din România, precum și cei din cadrul Ministerului Finanțelor, au exprimat opinii divergente cu privire la eficiența măsurilor propuse. „Este esențial ca orice reformă să fie bine fundamentată și să nu afecteze negativ angajații din sectorul public”, a declarat un expert de la Universitatea București. În același timp, alți specialiști susțin că eficientizarea administrației este o necesitate, dar trebuie realizată cu precauție pentru a nu afecta cetățenii.
În concluzie, măsurile de reducere a cheltuielilor cu personalul sunt parte dintr-o strategie mai largă de reformă a administrației, dar trebuie implementate cu responsabilitate. Coaliția va continua să monitorizeze impactul acestor măsuri și va ajusta planul în funcție de feedback-ul din partea autorităților locale și a cetățenilor.
Este esențial ca dialogul să rămână deschis și constructiv pentru a găsi cele mai bune soluții în contextul economic actual.