Câștiguri de până la 3.000 euro
Potrivit unei companii specializate în recrutare, formare și management de personal din Asia, cererea pentru șoferi străini a crescut puternic în ultimul an, de 3–4 ori față de anii anteriori, pentru a acoperi lipsa de personal atât în transportul de marfă intern, cât și în cursele internaționale din Uniunea Europeană, dar și în activitățile de manipulare și logistică internă. Cei mai solicitați sunt șoferii profesioniști cu permis C/CE/D/DE pentru transport local și internațional, precum și stivuitorii pentru manipularea mărfurilor.
Conform legislației, pachetul de angajare a șoferilor profesioniști de camion include salariul minim din România, la care se adaugă diurna zilnică, stabilită în funcție de tipul de transport și politica fiecărei companii. Pentru deplasările interne, diurna este cuprinsă între 23 și 57,5 lei/zi, conform prevederilor legale (HG nr. 1860/2006). Pentru deplasările în spațiul Uniunii Europene, diurna pornește, în funcție de țară, de la 35 de euro/zi, potrivit HG nr. 518/1995 și nivelului stabilit de angajator.
„În general, cele mai mari venituri sunt ale șoferilor de camion care lucrează pe transport de mărfuri între țările din UE. Un șofer profesionist de camion poate avea un venit net între 1.200 și 3.000 de euro lunar, în funcție de rută, durată și specificul activității”, se arată într-un comunicat al companiei TAKT Recruitment, remis marți AGERPRES.
Compania de recrutare subliniază că România se confruntă cu unul dintre cele mai severe deficite de șoferi profesioniști din Uniunea Europeană, fiind nevoie de aproximativ 70.000 de șoferi de camion. Deficitul total este estimat la 150.000 de conducători auto, de la șoferi de TIR și camioane până la conducători de autobuze, autocare și taxiuri, potrivit UNTRR (Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România).
La nivel european, deficitul depășește 500.000 de șoferi. În lipsa recrutării de angajați din afara UE, acesta ar putea ajunge la 745.000 până în 2028, conform Uniunii Internaționale a Transportului Rutier (IRU). Dacă nu se iau măsuri, estimările arată că în următorii cinci ani, 3,4 milioane de șoferi profesioniști vor ieși din piața muncii, avertizează reprezentanții firmei de recrutare.
Șoferii profesioniști sunt solicitați nu doar de companii de transport și logistică, ci și de firme de producție, pentru transport local și manipulare de marfă. India, în special nordul țării, este recunoscută la nivel internațional ca o sursă tradițională de șoferi profesioniști, cu o cultură solidă a transportului rutier.
Din India sunt selectați candidați cu experiență, vorbitori de limba engleză și care au familii — aceștia fiind, de regulă, mai motivați să muncească pentru a trimite peste 90% din venituri acasă. În general, au vârste între 25 și 45 de ani. Candidații sunt verificați riguros: li se analizează documentele (inclusiv cazierele), sunt intervievați și testați practic. Înainte de a ajunge în România, trec printr-un proces de pregătire profesională complet, cu instruire teoretică și probe practice de condus în poligoane specializate, sub supraveghere video live, dezvoltate local de TAKT Recruitment.
Pe lângă motivația economică, șoferii din India pot munci în România doar prin proceduri strict reglementate, fiind, din punct de vedere juridic, dependenți de angajator pentru dreptul de ședere. „Se spune informal că nu pot fugi — în realitate, nu pot schimba legal angajatorul fără un nou aviz de muncă. Dacă o fac fără respectarea procedurilor, intră în ședere ilegală și riscă deportarea. Există un cadru legal strict: lucrătorii non-UE vin în România pe o viză condiționată, legată de angajator. Nu au voie să schimbe angajatorul decât dacă obțin un nou aviz și un nou permis de ședere, iar în primul an de activitate au nevoie de acordul expres al companiei inițiale”, a explicat Cosmin Șerban, managing director & co-founder TAKT Recruitment, citat în comunicat.
El a adăugat că, prin părăsirea locului de muncă „fără acord”, angajatul străin încalcă legislația de imigrare, riscând deportarea și interdicția de intrare în România sau în UE pentru până la 5 ani.
În plus, firmele care angajează astfel de lucrători fără acte pot primi amenzi considerabile.