Transparența salarială în România
Directiva Uniunii Europene privind transparența salarială va intra în vigoare în România până în iunie 2026, obligând angajatorii să comunice candidaților nivelul salariilor oferite. Această măsură se înscrie într-un cadru mai larg de promovare a egalității de gen și a justiției sociale pe piața muncii. Potrivit Comisiei Europene, directiva are ca scop reducerea disparităților salariale dintre bărbați și femei, precum și îmbunătățirea transparenței în procesul de recrutare. „Transparența este cheia pentru a asigura corectitudinea în remunerare și a combate discriminarea”, a declarat un reprezentant al Comisiei.
În contextul acestei directive, angajatorii vor fi nevoiți să ofere informații despre criteriile utilizate pentru stabilirea salariilor, precum și despre nivelul mediu de remunerare pentru muncă similară. De asemenea, companiile vor trebui să întocmească rapoarte periodice privind diferențele salariale între angajați, inclusiv între sexe. Potrivit unui sondaj recent, peste 60% dintre antreprenorii români afirmă că nu sunt pregătiți să divulge aceste informații financiare, temându-se de posibilele repercusiuni pe piața muncii.
Cătălin Pozdarie, CEO al unei companii de retail cu 500 de angajați, a exprimat îngrijorarea față de impactul acestei măsuri. „O transparentizare totală va duce la anumite încordări pe piața muncii. Angajații se vor concentra mai mult pe diferențele de salarii decât pe performanța lor”, a declarat Pozdarie. Această opinie este susținută și de Sorina Faier, specialist HR, care a subliniat că „România nu este pregătită pentru această transparență, iar discrepanțele salariale vor fi evidente”.
Conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, diferența medie de salariu între bărbați și femei în România este de 10%, ceea ce subliniază necesitatea unei astfel de măsuri legislative. În plus, conform Eurostat, România se situează pe locul 21 din 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește egalitatea de gen în salarii.
Criticii acestei măsuri argumentează că, deși transparența este necesară, implementarea ei în România poate aduce mai multe probleme decât beneficii. „Este important să începem cu transparența în instituțiile de stat și în rândul politicienilor, înainte de a aplica această măsură în mediul privat”, au declarat unii antreprenori.
Pe de altă parte, susținătorii acestei directive subliniază că transparența va duce la o competiție mai sănătoasă pe piața muncii și va ajuta la reducerea discriminării salariale. „Este esențial să știm ce se plătește pentru muncă similară, astfel încât să putem evalua corect oferta de muncă”, a spus un activist pentru drepturile angajaților.
În concluzie, România are termen până în iunie 2026 pentru a transpune această directivă în legislația națională. Implementarea acesteia va necesita o adaptare din partea angajatorilor și va trebui să fie însoțită de măsuri de sprijin pentru a reduce impactul negativ asupra relațiilor de muncă. Cu toate acestea, este esențial ca angajatorii, sindicatele și autoritățile să colaboreze pentru a asigura o tranziție lină către o piață a muncii mai transparentă, în care angajații să fie tratați cu respect și corectitudine.
Pentru a afla opinia publicului, un sondaj a fost inițiat pentru a evalua acceptabilitatea acestei măsuri de către angajați și angajatori.
Răspunsurile vor fi prezentate la Observator pe 12-13 noiembrie 2025.