Preferințe politice recente
Votează românii reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un sondaj realizat de INSCOP Research, efectuat între 25 octombrie și 2 noiembrie 2025, relevă că, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, 34% dintre persoanele sub 30 de ani ar vota cu AUR, 16% cu SENS, 14% cu USR, 13% cu PNL, 9% cu PSD și 5% cu POT. Aceste date evidențiază o polarizare semnificativă între generații, cu tinerii favorizând partide care promovează schimbarea, în timp ce seniorii rămân loiali PSD.
„Barometrul Informat.ro – INSCOP subliniază o polarizare accentuată între generații. Electoratul tânăr și adult activ (18–59 ani) privilegiază AUR, în timp ce segmentul 60+ rămâne orientat în proporții ridicate spre PSD. Această diferență semnalează o scindare valorică între generațiile formate în contexte socio-politice distincte și sugerează transformări profunde în modelul de socializare politică”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
În rândul tinerilor de 18-29 de ani, 34% ar alege AUR, 16% SENS, și 14% USR. Aceste date sugerează că, în absența altor categorii de vârstă, SENS ar deveni al doilea partid al României, având o popularitate semnificativă în rândul tinerilor. De asemenea, pentru persoanele cu vârste de peste 60 de ani, PSD se bucură de o susținere de 38%, ceea ce indică o orientare spre stabilitate și protecție socială.
Pentru categoria de vârstă 30-44 de ani, 50% ar vota cu AUR, iar 18% cu USR. În rândul celor cu vârsta între 45 și 59 de ani, 41% preferă AUR, 19% PNL și 15% PSD. Aceste preferințe reflectă o tendință spre opțiuni radicale în rândul tinerilor și o ancorare în tradiție și stabilitate în rândul seniorilor.
Remus Ștefureac a mai adăugat că sprijinul acordat AUR de către categoriile de vârstă 30-44 ani indică o maturizare a unei orientări anti-sistem care transcende nemulțumirea conjuncturală. „Se conturează profilul unui electorat ce articulează o critică sistemică a ordinii politice post-1989, combinând revendicări socio-economice cu elemente de naționalism și neîncredere instituțională”, a explicat directorul INSCOP.
În ceea ce privește metodologia, sondajul a fost realizat pe un eșantion de 3.000 de respondenți, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu o marjă de eroare de ± 1.8% la un grad de încredere de 95%. Această abordare detaliată a permis o analiză mai profundă a preferințelor politice în funcție de vârstă, având în vedere că s-au adresat doar două întrebări: direcția țării și intenția de vot.
Datele arată o criză gravă a reprezentării politice, în special în rândul tinerilor, care își manifestă nemulțumirea față de competența și autenticitatea elitelor politice. De asemenea, rezultatele sugerează că partidele tradiționale nu reușesc să depășească praguri simbolice de susținere în rândul tineretului și al adulților activi, ceea ce poate avea implicații semnificative pentru viitorul politic al României.
În concluzie, polarizarea votului pe criterii de vârstă evidențiază necesitatea ca partidele să își adapteze mesajele și politicile pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor unei populații din ce în ce mai diverse.
Abordarea acestor diferențe poate fi crucială pentru menținerea coeziunii sociale și a stabilității politice în viitor.