Cazul de hărțuire sexuală
Pe 10 noiembrie 2025, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a anunțat că s-au demarat cercetări în cazul lui Cristian Andrei, un medic psihiatru acuzat de hărțuire sexuală și de exercițiu ilegal al profesiei de psihoterapeut. "Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale - Sector 1 s-au sesizat din oficiu pentru stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale care se impun", a declarat Poliția Română într-un comunicat. Aceasta a făcut apel către victimele unor fapte similare să se adreseze autorităților.
Conform unei investigații realizate de PressOne, Cristian Andrei, care se prezenta ca psihoterapeut, nu deține atestatul legal necesar pentru a practica psihoterapia. Deși este medic psihiatru cu specializare în neuropsihiatrie infantilă din 1993, el nu a urmat cursurile necesare pentru a obține acreditarea de psihoterapeut, cerințe care au fost stabilite de Colegiul Psihologilor din România începând cu 2004. Această reglementare impune formarea profesională de 2-3 ani, urmată de 2 ani de practică sub supervizare. Deși nu a respectat aceste cerințe, Andrei a continuat să ofere ședințe de terapie plătite, începând din 2002.
Două foste paciente ale lui Cristian Andrei l-au acuzat de hărțuire sexuală, afirmând că acesta a abuzat de poziția sa de psihoterapeut pentru a le face avansuri necorespunzătoare, inclusiv prin atingeri fără consimțământ. Una dintre victime a declarat că, în timpul ședințelor de terapie, Andrei a manipulat-o emoțional și a întreținut relații sexuale cu ea în cabinet. Aceste declarații au ridicat semne de întrebare cu privire la etica profesională și legalitatea practicilor sale.
Cristian Andrei a recunoscut că nu are atestatul de liberă practică în psihoterapie și a declarat că nu intenționează să-l obțină. În plus, a confirmat că a avut o relație personală cu una dintre femeile care îl acuză, susținând că se punea problema căsătoriei. Această informație a fost adusă în discuție de el în cadrul unei intervenții video pe rețelele de socializare, în care a încercat să se apere împotriva acuzațiilor.
"Mă așteptam de mult să se întâmple asta. Au existat mereu oameni care să mă critice, însă cei care m-au cunoscut, mă iubesc", a declarat Andrei. El a afirmat că nu se consideră psiholog, ci medic și că dorește să continue să ajute oamenii, chiar și în contextul acestor acuzații. De asemenea, a subliniat că este pregătit să își asume responsabilitatea pentru acțiunile sale, indiferent de consecințe.
Pe lângă acuzațiile de hărțuire sexuală, Cristian Andrei este acuzat că a practicat psihoterapia fără a avea autorizația necesară eliberată de Colegiul Psihologilor din România. Această situație a stârnit controverse în rândul profesioniștilor din domeniu, care subliniază importanța respectării legislației și a standardelor etice în psihoterapie.
În contextul european, România se confruntă cu provocări similare în reglementarea profesiilor din domeniul sănătății mintale. De exemplu, în alte state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Germania și Franța, psihoterapia este reglementată strict, iar practicanții trebuie să demonstreze o formare profesională adecvată și să respecte standarde etice riguroase. Aceasta are ca scop protejarea pacienților și asigurarea unui tratament de calitate.
Cazul lui Cristian Andrei subliniază necesitatea de a întări reglementările și de a asigura respectarea acestora în România. Experții din domeniul sănătății mintale consideră că este esențial să existe un cadru legislativ clar pentru a proteja pacienții și a preveni abuzurile în domeniu. Aceștia solicită o revizuire a legislației și măsuri mai stricte pentru a evita ca astfel de situații să se repete.
În concluzie, cazul lui Cristian Andrei ridică întrebări serioase despre etica profesională și legalitatea practicilor din domeniul psihoterapiei în România. Este esențial ca autoritățile să investigheze aceste acuzații cu seriozitate și să ia măsurile necesare pentru a proteja victimele și a asigura că cei care practică psihoterapia o fac conform legii.
Următoarele etape ar putea include consolidarea reglementărilor și creșterea conștientizării publicului cu privire la drepturile pacienților în relația cu profesioniștii din domeniul sănătății mintale.